O analiză recentă publicată de revista științifică britanică The Lancet evidențiază o tendință de regres în ceea ce privește vaccinarea copiilor în mai multe state europene. Studiul, care a urmărit evoluția acoperirii vaccinale pentru șapte tipuri de vaccinuri infantile, arată că perioada de după pandemia de Covid a adus schimbări negative. Această evoluție ridică semne de întrebare privind riscul de reapariție a unor boli infecțioase care fuseseră controlate anterior prin programe de imunizare.
Cercetarea a analizat date furnizate de OMS și UNICEF pe o perioadă de peste patruzeci de ani, cuprinsă între anii 1980 și 2024. Analiza a vizat acoperirea pentru difterie, tetanos, tuse convulsivă, hepatită B, meningită B, poliomielită, infecții pneumococice, rujeolă și rubeolă în cele 27 de țări ale Uniunii Europene. Deși unele națiuni au atins niveluri istorice de protecție, diferențele dintre state rămân semnificative în contextul noilor scăderi raportate recent.
În timp ce Luxemburg și Portugalia mențin o acoperire de cel puțin 95% pentru toate cele șapte vaccinări analizate, România se află într-o poziție diferită. În prezent, nivelul de vaccinare în România este sub pragul de 80%, conform datelor studiate. Această situație se înscrie într-un context de deteriorare generalizată, în care șaisprezece țări din UE au înregistrat scăderi pentru cel puțin patru vaccinuri infantile.
Scăderile au fost observate în țări precum Bulgaria, Cipru, Irlanda, Țările de Jos, România și Suedia. În Germania și Spania, reculul a fost semnalat pentru cinci dintre cele șapte vaccinări, în timp ce în Franța și Italia situația este mixtă. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate la vaccinurile împotriva meningitei de tip B și poliomielitei, care sunt în recul în 20 de țări europene.
Autorii studiului subliniază urgența de a asigura o acoperire ridată pentru a preveni reapariția bolilor. În ultimele cinci decenii, vaccinarea a redus povara unor boli precum tetanosul sau pneumonia, evitând peste 154 de milioane de decese la nivel mondial. Se menționează că perioada 2019-2022, marcată de pandemia de Covid, a coincid cu începutul majorității scăderilor în ratele de vaccinare.
Evoluția ratei de vaccinare este strâns legată de stabilitatea sistemelor de sănătate publică și de capacitatea acestora de a gestiona crizele sanitare. Pandemia de Covid a generat perturbări în sistemele medicale și a contribuit la un climat de neîncredere și dezinformare. Aceste factori pot influența direct deciziile părinților privind imunizarea copiilor, afectând astfel obiectivele de sănătate publică pe termen lung.