O analiză recentă a realizată pe baza datelor din studiul clinic SPRINT relevă o legătură directă între controlul tensiunii arteriale și sănătatea creierului. Cercetătorii au examinat scanări cerebrale efectuate la o distanță de aproximativ patru ani, concentrându-se pe impactul nivelurilor de tensiune asupra integrității vasculare. Rezultatele sugerează că o gestionare mai riguroasă a tensiunii poate proteja sistemul vascular cerebral în timp.
Studiul a inclus peste 9.300 de adulți cu vârsta de cel puțin 50 de ani, care prezentau hipertensiune și un risc cardiovascular ridicat în Statele Unite. Participanții au fost monitorizați prin repartizarea în două grupuri distincte, cu scopul de a urmări o anumită țintă privind tensiunea sistolică. Unul dintre grupuri trebuia să mențină o valoare de sub 120 mmHg, în timp ce celălalt grup urmărea o țintă de sub 140 mmHg.
Din analiza scanărilor cerebrale disponibile, s-a observat că persoanele din grupul cu ținta de tensiune mai scăzută au avut o progresie cu 16,9% mai mică a modificărilor asociate bolii vaselor mici cerebrale. Cercetătorii au constatat că scăderile mai mari ale tensiunii arteriale sunt corelate cu o evoluție mult mai lentă a acestor modificări. Astfel, controlul strict al valorilor tensiunii pare să joace un rol crucial în prevenirea deteriorării vasculare.
Efectul protector variază în funcție de magnitudinea scăderii tensiunii arteriale față de participanții a căror tensiune a crescut. Pentru o scădere de până la 10 mmHg, progresia bolii a fost cu 21,2% mai mică, iar pentru o scădere între 10 și 20 mmHg, diferența a ajuns la 26,3%. În cazul scăderilor de cel puțin 20 mmHg, protecția observată a fost de 39,4%, deși acest procent nu indică dispariția leziunilor deja existente.
Cercetătorul Mohamad Habes a oferit precizări importante privind interpretarea cifrelor obținute prin RMN. Acesta a explicat faptul că valoarea de 39,4% nu înseamnă că leziunile cerebrale deja prezente au dispărut sau că s-a produs o inversare a acestora. „Ea reflectă o acumulare mai lentă a bolii vaselor mici observată la RMN, nu inversarea leziunilor cerebrale existente sau dispariția a 39,4% dintre leziuni”, a subliniat Mohamad Habes.
Hipertensiunea arterială rămâne unul dintre principalii factori de risc pentru accidentele vasculare cerebrale și declinul cognitiv la nivel global. Deși acest studiu nu a demonstrat o legătură directă între scăderea tensiunii și reducerea numărului de accidente vasculare sau a declinului cognitiv, datele confirmă că o țintă mai scăzută a tensiunii este asociată cu o progresie mai lentă a semnelor bolii vaselor mici cerebrale detectate prin RMN.