O analiză extinsă a ratelor de vaccinare pentru șapte tipuri de vaccinuri destinate copiilor indică o evoluție îngrijoare în diverse state din Uniunea Europeană. Studiul, publicat în The Lancet Regional Health, a monitorizat datele pentru difterie, tetanos, pertussis, hepatită B, meningită de tip B, poliomielită, pneumococ, rujeolă și rubeolă pe o perioadă de peste 40 de ani, între 1980 și 2024. Autorii subliniază că, deși UE a atins în anumite perioade rate istorice ridicate, există o disparitate semnificativă între statele membre.
În prezent, România se află într-o poziție critică, având o rată de vaccinare sub pragul de 80%, o cifră mult mai mică față de țări precum Luxemburg sau Portugalia. Aceste ultimele au atins o acoperire de cel puțin 95% pentru cele șapte vaccinuri analizate în 2024. Situația este comparabilă cu cea din Bulgaria, Cipru, Irlanda, Țările de Jos și Suedia, unde toate cele șapte vaccinuri au înregistrat o scădere a ratelor de vaccinare în ultimii ani.
Cercetătorii au observat o deteriorare generalizată a acoperirii vaccinale, care a început în perioada 2019-2022, coincidând cu criza de COVID-19. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în cazul vaccinurilor împotriva meningitei B și a poliomielitei, care sunt în scădere în 20 de țări. De asemenea, scăderi semnificative apar pentru hepatita B, în 18 țări, și pentru complexul difterie, tetanos și poliomielită, în 17 țări din Europa.
În Germania și Spania, scăderile au fost observate pentru cinci dintre cele șapte vaccinuri, în timp ce în Franța și Italia situația este mixtă, cu creșteri și scăderi. Autorii studiului subliniază că această tendință pune în pericol imunitatea colectivă și necesită măsuri la nivel internațional și național. Scopul principal al vaccinării rămâne prevenirea reapariției bolilor infecțioase, care au redus incidența unor boli precum tetanosul sau pneumonia.
Istoric, programul de vaccinare a demonstrat o eficiență majoră, reușind să prevină peste 154 de milioane de decese la nivel mondial, în special în rândul copiilor. Vaccinurile au redus drastic incidența bolilor precum difteria, pneumonia sau rujeola în ultimii 50 de ani. Totuși, perturbările cauzate de pandemia de COVID-19 au contribuit la creșterea dezinformării și a neîncrederii în sistemul sanitar, afectând direct ratele de vaccinare infantile.
Evoluția acestor indicatori de sănătate publică este strâns legată de stabilitatea sistemelor de sănătate din Europa. În contextul actual, monitorizarea datelor furnizate de organizații precum OMS și UNICEF rămâne esențială pentru a înțelege riscurile de imunitate de grup. Capacitatea de a inversa aceste tendințe negative depinde de implementarea unor măsuri de redresare la nivel de comunitate și de stat.