România și Bulgaria ocupă primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare, conform datelor Eurostat publicate marți. Afecțiunile sistemului circulator, care includ bolile cardiace ischemice, afecțiunile hipertensive și bolile cerebrovasculare, reprezintă principala cauză de decese în blocul comunitar. În cursul anului 2023, aceste probleme de sănătate au provocat 1,6 milioane de decese la nivel european, ceea ce înseamnă că sunt responsabile pentru aproximativ 32,5% din numărul total de decese înregistrate.
Analiza realizată la nivelul celor 244 de regiuni din Europa evidențiază diferențe majore între zonele de est și cele de vest ale continentului. În total, 25 de regiuni au raportat faptul că afecțiunile cardiovasculare au fost cauza a peste jumătate din numărul total de decese înregistrate. România și Bulgaria se află în partea superioară a acestui clasament negativ, prezentând cifre care depășesc semnificativ media europeană a mortalității, care este de 313 decese la 100.000 de locuitori.
În România, situația este alarmantă deoarece toate cele 8 regiuni de dezvoltare au consemnat ponderi de peste 53,0% pentru decesele cauzate de bolile aparatului circulator. Cea mai gravă situație este înregistrată în regiunea Sud-Vest Oltenia, unde bolile sistemului circulator au provocat 63,8% din numărul total de decese. Această zonă se evidențiază prin nivelul extrem de ridicat al mortalității, depășind cu mult pragurile de siguranță observate în restul țării.
Bulgaria prezintă un profil similar de risc, cu toate cele 6 regiuni ale sale depășind pragul critic de 50%. Cele mai mari valori sunt raportate în Yuzhen tsentralen, cu 67,3%, și în Yugoiztochen, cu 66,4%, zone care se situează în topul întregii Uniuni Europene. Pe lângă aceste două țări, pragul de 50% este depășit și în regiunile Lituaniei, Letoniei, Ungariei și în anumite zone din Slovacia, confirmând o tendință de mortalitate ridicată în estul Europei.
La polul opus al acestui clasament se află Franța, Danemarca și Țările de Jos, unde proporțiile de decese cardiovasculare sunt cele mai mici. În Franța, cinci regiuni au coborât sub pragul de 20%, cu Martinica raportând cea mai mică valoare de 18,2%. În Danemarca, toate regiunile au raportat valori scăzute, iar în Țările de Jos, trei provincii, precum Zuid-Holland, Utrecht și Groningen, au menținut rate sub pragul de 22,5%, oferind un contrast puternic față de zonele din România.
Statistica Eurostat privind bolile cardiovasculare subliniază impactul masiv al afecțiunilor circulatorii asupra sănătății publice la nivel continental. Din cele 244 de regiuni analizate, 108 s-au situat peste media europeană de mortalitate, în timp ce 136 de regiuni au raportat rate inferioare. Această distribuție neuniformă reflectă disparitățile de sănătate dintre statele membre ale Uniunii Europene, afectând în mod disproporționat regiunile din Europa de Est.