România se află într-o poziție critică în ceea ce privește resursele medicale destinate depistării precoce a cancerului de sân, conform datelor recente. Statistica publicată vineri, 2 octombrie, de Eurostat, evidențiază o lipsă gravă de infrastructură de diagnosticare în țara noastră. Situația este marcată atât de numărul redus de aparate disponibile, cât și de absența unui sistem organizat de monitorizare a sănătății feminine la nivel național.
Lipsa unui program național de screening pentru cancerul de sân explică absența României din principalele statistici privind ratele de control. Eurostat a precizat că, din acest motiv, nu există date administrative care să permită calcularea indicatorului de screening pentru țara noastră. Aceeași situație a fost raportată și pentru Bulgaria, care, la fel ca România, nu dispune de un astfel de program organizat pentru detectarea precoce a bolii.
În ceea ce privește dotarea tehnologică, România înregistrează valori extrem de mici la nivel european. Conform raportului, țara are doar 1,1 unități de mamografie la 100.000 de locuitori, o cifră care indică o infrastructură medicală slab dezvoltată. Această valoare este identică cu cea raportată în Polonia, Cehia și Suedia pentru anul 2024, fiind cele mai mici niveluri înregistrate în statele membre pentru care există date oficiale.
Comparația cu alte state din Uniunea Europeană subliniază decalajul dintre România și restul continentului. În partea opusă a clasamentului, Grecia deține 7,6 unități de mamografie la 100.000 de locuitori, iar Cipru are 6,9 aparate. Italia se situează la un nivel de 3,7 unități la 100.000 de locuitori. La nivelul european, Danemarca conduce topul cu un procent de 82,1% de femei care au efectuat mamografia în ultimii doi ani.
Eficiența programelor de screening depinde direct de accesul la tehnologia de diagnostic, mamografia fiind principala investigație utilizată în acest scop. În Europa, Suedia înregistrează un procent de 82%, iar Finlanda de 81,6% pentru femeile eligibile cu vârste între 50 și 69 de ani. În schimb, Ungaria și Cipru au înregistrat cele mai scăzute rate de screening, cu valori de 27,2% și 29,2%, respectiv.
Monitorizarea sănătății prin screening este un proces organizat care necesită atât infrastructură medicală, cât și programe de prevenție coordonate. În cadrul Uniunii Europene, statele membre implementează diverse strategii pentru a crește ratele de depistare timpurie. Această activitate este esențială pentru reducerea mortalității cauzate de cancer, însă succesul depinde de disponibilitatea aparatelor de mamografie și de participarea activă a populației țintă la controalele periodice.