România se confruntă cu cifre alarmante în ceea ce privește decesele cauzate de afecțiunile sistemului circulator, regiunea Oltenia fiind cea mai afectată zonă a țării. Statisticile arată că în regiunea Sud-Vest Oltenia ponderea acestor decese este de 63,8%, ceea ce plasează această zonă într-o poziție critică. Situația este comparată cu alte țări europene, unde Franța, Danemarca sau Țările de Jos prezintă valori mult mai mici ale acestor decese la nivel regional.
Pe lângă Oltenia, și alte zone din România prezintă indicatori îngrijinători pentru sănătatea cardiovasculară a populației. Regiunile de Sud Muntenia și Sud-Est urmează imediat după zona de Sud-Vest în ceea ce privește gravitatea situației. Chiar și în regiunea București-Ilfov, care este considerată cea mai performantă din țară, procentul de decese provocate de bolile circulatorii depășește pragul de 53%. Aceste cifre evidențiază o problemă de sănătate publică majoră la nivel național.
Factorii de risc care contribuie la aceste statistici includ vârsta, expunerea la fumat, tensiunea arterială, nivelul colesterolului și diabetul. Conf. univ. dr. Ștefan Busnatu a subliniat că, comparativ cu țările vestice, românii au un risc de trei ori mai mare de a suferi un eveniment cardiovascular advers în următorul deceniu. Această vulnerabilitate este accentuată de îmbătrânirea populației și de dificultățile de acces la serviciile medicale de prevenție și la monitorizarea constantă a sănătății.
Pentru a combate aceste tendințe, specialiștii recomandă monitorizarea atentă a parametrilor vitali precum tensiunea arterială, glicemia și colesterolul. Prof. dr. Dragoș Vinereanu a insistat pe importanța controalelor periodice, a efortului fizic și a controlului greutății corporale pentru a evita complicații precum infarctul, AVC-ul sau insuficiența cardiacă. În 2024, peste o treime dintre pacienții activi din România au fost diagnosticați cu hipercolesterolemie, o afecțiune care crește semnificativ riscul de boli ale vaselor periferice.
Noul contract-cadru medical propune includerea unor analize gratuite suplimentare pentru o evaluare mai precisă a riscului cardiovascular. Larisa Mezinu, vicepreședinte CNAS, a menționat că scopul este introducerea analizei pentru lipoproteina A, alături de LDL și HDL, pentru a permite medicilor să calculeze mai exact scorul de risc. În paralel, Fundația Română a Inimii desfășoară o campanie cu obiectivul de a ajuta cel puțin jumătate dintre pacienții cu colesterol crescut să atingă valorile recomandate până în anul 2030.
Monitorizarea bolilor cardiovasculare rămâne o provocare majoră pentru sistemul de sănătate, având în vedere că multe dintre aceste afecțiuni evoluează fără simptome evidente. În România, prevenția este adesea ignorată, mulți pacienți apelând la consult medical doar atunci când apar simptomele acute. Controlul timpuriu al factorilor de risc și accesul la diagnosticul precoce sunt esențiale pentru reducerea numărului de decese cauzate de infarcte și alte probleme ale sistemului circulator.