România se poziționează printre statele membre ale Uniunii Europene care dispun de cele mai puține aparate de mamografie raportate la numărul total al populației. Conform celor mai recente statistici furnizate de Eurostat, prezentate vineri, 2 octombrie 2026, dotarea medicală a țării este extrem de limitată în acest segment de diagnosticare. Situația este scoasă în evidență în contextul lunii octombrie, perioadă dedicată oficial conștientizării bolii.
Conform cifrelor oficiale, România înregistrează în anul 2024 un număr de 1,1 unități de mamografie la fiecare 100.000 de locuitori. Această valoare este comparabilă cu nivelul de dotare medicală din Polonia, Cehia și Suedia, ceea ce plasează țara română în grupul statelor europene cu cea mai redusă disponibilitate de echipamente. În contrast, Grecia și Cipru dețin cele mai mari indicatori, cu 7,6 și 6,9 unități la 100.000 de locuitori, respectiv.
În ceea ce privește eficiența programelor de screening, România nu prezintă date oficiale privind proporția femeilor care au beneficiat de mamografii în cadrul unor programe organizate. Această lipsă de informații privind screeningul este semnificativă, deoarece alte state europene oferă detalii clare despre participarea femeilor la aceste controale. În absența acestor date pentru România, monitorizarea eficacității preventivă prin programe structurate rămâne incompletă la nivel statistic.
Analizând restul Europei, Danemarca, Suedia și Finlanda domină indicatorii de screening pentru femeile cu vârste între 50 și 69 de ani. În aceste țări, peste 80% dintre femeile din această categorie de vârstă au efectuat o mamografie în ultimii doi ani. La polul opus al acestui indicator se află Ungaria, cu un procent de 27,2%, și Cipru, care înregistrează o rată de screening de 29,2%.
Problema accesului la diagnosticare este critică, deoarece cancerul de sân reprezintă unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer identificat în rândul femeilor din Uniunea Europeană. Publicarea acestor date de către Eurostat are loc în cadrul campaniilor anuale de informare. Monitorizarea acestor indicatori de sănătate publică este esențială pentru a evalua capacitatea sistemelor medicale de a depista timpuriu patologiile oncologice la femei.
Cancerul de sân rămâne o provocare majoră de sănătate publică la nivel global, necesitând infrastructură de diagnosticare modernă și programe de screening regulate. În Uniunea Europeană, disparitățile dintre statele membre sunt vizibile atât în numărul de echipamente medicale disponibile, cât și în rata de participare a populației la controalele preventive periodice, influențând direct ratele de supraviețuire și detectarea timpurie a bolii.