România se află într-o situație critică privind detectarea infecției HIV, fiind una dintre țările europene cu cea mai mare proporție de diagnostice tardive. Peste 60% dintre cazurile identificate în țară sunt raportate într-un stadiu avansat al infecției, un semnal de alarmă major pentru sănătatea publică. Această problemă a fost evidențiată în cadrul unei dezbateri europene privind obiectivele de combatere a epidemiei de HIV/SIDA până în anul 2030.
Datele furnizate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) arată că, în 2024, 48% dintre diagnosticele HIV din statele membre UE au fost tardive. În contextul european, se înregistrează anual aproximativ 24.000-25.000 de cazuri, în timp ce aproape 800.000 de persoane trăiesc cu virusul în regiune. România ocupă locul patru pe lista celor mai afectate țări de diagnosticul tardiv, după Croația, Suedia și Bulgaria.
Problema diagnosticului întârziat, definit ca identificarea infecției când numărul de celule CD4 este sub 350/mm³, aduce riscuri majore de infecții oportuniste și cancer. Eurodeputatul Kristian Vigenin a subliniat că barierele pot apărea și în interiorul sistemului medical, oferind exemplul unui medic care a sfătuit un pacient să nu efectueze un test HIV de teamă pentru consecințele divulgării informației. Această abordare demonstrează necesitatea normalizării testării medicale.
Experții au discutat despre necesitatea extinderii accesului la instrumente de prevenție, precum profilaxia pre-expunere (PrEP) și testarea în comunitate. Deși tehnologia modernă permite controlul eficient al infecției, accesul la aceste resurle este neegal între statele europene. De asemenea, se pune accent pe necesitatea ca serviciile medicale să ajungă la populație, nu doar să aștepte ca persoanele vulnerabile să acceseze singure clinicile specializate.
Stigmatizarea este considerată un obstacol major, deoarece teama de judecată amână testarea și accesul la tratament. Nicoletta Policek a propus ca viitoarele planuri europene să includă un pilon dedicat eliminării stigmatului, măsurând experiențele pacienților. Pe lângă prevenția prin profilaxia PrEP, se pune accent pe importanța investițiilor în prevenție pentru a evita costurile enorme ale spitalizărilor și complicațiilor medicale pe termen lung.
Obiectivul internațional de combatere a epidemiei se bazează pe regula 95-95-95, vizând cunoașterea statutului, accesul la tratament și suprimarea virală. În Europa, se observă o creștere a transmiterii heterosexuale, cu aproape 46% dintre diagnosticele cu cale de transmitere cunoscută fiind asociate contactului heterosexual. Strategiile de prevenție trebuie să rămână eficiente și să includă atât testarea la domiciliu, cât și utilizarea de instrumente precum prezervativele sau profilaxia modernă.