Nutriționiștii au elaborat un regim alimentar specific, cunoscut sub numele de dieta FODMAP, pentru persoanele care suferă de balonare și dureri abdominale. Acronimul FODMAP se referă la oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli fermentabili. Scopul principal al acestui regim este reducerea la maxim a consumului de aceste zaharuri, care pot cauza disconfort digestiv. Această abordare este concepută pentru a ajuta pacienții să identifice exact sursele de probleme intestinale prin controlul strict al alimentelor introduse în dietă.
Lista alimentelor care trebuie evitate pe o perioadă determinată este destul de extinsă. Printre legumele cu conținut crescut de FODMAP se numără anghinare, mazăre, sparanghel, broccoli, conopidă, ceapă, praz și ciuperci. De asemenea, fructele bogate în fructoză și polioli, precum merele, smochinele, cireșele, mango, piersicile, perele și prunele, sunt de evitat. La capitolul lactate, persoanele trebuie să renunțe la produsele care conțin multă lactoză, în special lapte, iaurturi și brânză proaspătă.
Regimul impune eliminarea unor alte categorii importante de produse alimentare. Leguminoasele, precum năutul, fasolea și lintea, sunt interzise, la fel și fisticul sau nuca de Caju. Cerealele bogate în FODMAP, inclusiv produsele pe bază de grâu, secară și orz, trebuie excluse din alimentație. Lista de restricții include, de asemenea, toate produsele de patiserie și cofetărie care conțin zahăr, precum și sucurile și toate băuturile dulci care pot agrava simptomele digestive.
Există însă și variante de alimente considerate „anti-balonare” care pot fi consumate în siguranță. Legumele permise includ morcovul, castravetele, fasolea verde, ridichile, spanacul, dovlecelul, varza, salata și roșiile. Pentru fructe, opțiunile sigure sunt portocalele, clementinele, mandarinele, kiwi, grepfrutul, strugurii, bananele, căpșunile, zmeura, pepenele și ananasul. În ceea ce privește cerealele, se pot utiliza produse pe bază de orez, ovăz și quinoa, în timp ce pentru dulciuri se recomandă siropul de arțar și ciocolata neagră.
Implementarea corectă a dietei presupune o etapă de eliminare completă a FODMAP timp de 6-10 săptămâni. Ulterior, aceste alimente trebuie reintroduse treptat, unul câte unul, pentru a descoperi care carbohidrați cauzează problemele digestive. Este recomandat ca acest regim să fie completat cu suplimente cu probiotice, care au rolul de a echilibra microbiota intestinală. Proteinele, precum ouăle, carnea albă și roșie, peștele și fructele de mare, rămân în continuare opțiuni sigure pentru consum.
Dieta FODMAP este recomandată în principal persoanelor care suferă de sindromul de colon iritabil, dar și pentru alte afecțiuni digestive funcționale. Aceasta poate fi utilizată în cazuri de boală inflamatorie intestinală, colită ulcerativă, boala Chron sau tulburări digestive post-infecțioase. De asemenea, regimul este util pentru cei care prezintă intoleranță la lactoză sau fructoză. Alături de controlul alimentar, medicii pot recomanda utilizarea unor suplimente cu probiotice autorizate pentru FODMAP.