Prof. Univ. Dr. Radu Țincu a subliniat importanța eticii în gestionarea pacienților care depășesc resursele medicale disponibile. Medicul susține că introducerea unui pacient fără nicio șansă de supraviețuire în secția de terapie intensivă reprezintă, în opinia sa, o lipsă de demnitate. Această abordare contrazice dreptul la o finalitate dignă a vieții, mai ales atunci când statisticile și ghidurile internaționale indică faptul că tratamentul nu mai poate aduce beneficii reale pacientului respectiv.
Conform declarațiilor făcute de Radu Țincu, pacienții care suferă de boli terminale și irecuperabile au nevoie de îngrijire paliativă, nu de intervenții chirurgicale sau perfuzii constante. Această formă de asistență medicală vizează ușurarea durerii și oferirea unui suport emoțional și spiritual într-un mediu intim. Medicul menționează că terapia intensivă excesivă poate genera traume atât pentru persoana bolnavă, cât și pentru familia acesteia, în loc să ofere soluții terapeutice reale.
Pentru a asigura acest nivel de suport, Radu Țincu consideră că România are nevoie urgentă de o lege a paliației. O astfel de reglementare ar permite gestionarea nu doar a aspectelor medicale, ci și a celor colaterale, precum sprijinul spiritual sau integrarea unor elemente de confort familiar în centrele de îngrijire. În prezent, lipsa unor date clare despre fenomen face dificilă finanțarea centrelor de paliație de care societatea va avea tot mai multă nevoie.
Radu Țincu a avertizat, de asemenea, asupra impactului consumului de droguri asupra societății românești pe termen lung. Medicul subliniază că problema principală nu este doar supradoza, ci deteriorarea irecuperabilă a funcțiilor cerebrale. El estimează că, începând cu anul 2026, societatea va resimți disfuncționalități majore cauzate de afectările neurocognitive, care pot duce la agresivitate, tulburări de comportament și inadaptabilitate socială printre consumatorii de substanțe.
În ceea ce privește sistemul de sănătate, Radu Țincu a criticat imposibilitatea de a efectua rectificări bugetare în contextul unui Guvern interimar. Medicul a punctat că pacienții cu urgențe critice, precum cei cu infarct miocardic sau embolie pulmonară, nu pot aștepta procedurile administrative pentru a primi ajutor. El a sugerat că aceste necesități ar fi trebuit anticipate și tratate prin Parlament pentru a elimina orice risc pentru viața pacienților.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări financiare constante care afectează capacitatea de răspuns în situații de urgență. Lipsa unui buget stabil și a unor mecanisme de ajustare rapidă pune sub presiune atât resursele instituțiilor medicale, cât și siguranța pacienților care necesită intervenții imediate. Această situație administrativă complică gestionarea crizelor medicale și limitează accesul la tratamentele de care populația are nevoie în momentele critice.