Psoriazisul reprezintă o afecțiune inflamatorie cronică ce afectează aproximativ 400.000 de persoane din România, conform estimărilor actuale. Societatea Română de Dermatologie a lansat un semnal de alarmă prin campania „Dincolo de ceea ce vezi”, subliniind faptul că doar 16.451 de pacienți sunt înregistrați oficial în evidențele medicale. Acest decalaj masiv indică faptul că mii de români nu beneficiază de monitorizare medicală adecvată.
Problema este resimțită extrem de dureros de către copii și adolescenți, care duc povara bolii în tăcere. Din cauza manifestărilor vizibile ale pielii, acești tineri se confruntă frecvent cu episoade de tachinare și respingere în școli sau în mediul sportiv. Stigmatizarea socială și credința eronată că boala este contagioasă lasă urme psihologice adânci, afectând dezvoltarea emoțională a celor care suferă de această afecțiune.
Conf. Dr. Alin Codruț Nicolescu, președintele Societății Române de Dermatologie (SRD), a explicat că abordarea modernă trebuie să depășească simpla tratare a leziunilor cutanate. El subliniază că beneficiile progreselor terapeutice recente depind direct de accesul la diagnostic, de monitorizarea corectă și de colaborarea dintre pacient și echipa medicală. Obiectivul principal este protejarea sănătății și a calității vieții persoanelor afectate, nu doar gestionarea simptomelor vizibile.
Pe lângă disconfortul cutanat, psoriazisul poate provoca dureri articulare și alte complicații sistemice grave. Prof. Univ. Dr. Maria Magdalena Constantin a evidențiat importanța depistării timpurii a artritei psoriazice pentru a evita consecințele ireversibile. Evaluarea medicală nu trebuie să se limiteze la întinderea leziunilor, ci trebuie să includă întregul profil inflamator și riscurile asociate la nivelul sistemului cardiovascular.
Datele internaționale oferă perspective îngrijorătoare asupra debutului precoce al bolii, care apare adesea în perioada pubertății. Conform Federației Internaționale a Asociațiilor de Psoriazis (IFPA), aproximativ 33% dintre adulții cu această afecțiune au prezentat primele semne înainte de vârsta de 18 ani. Pacienții cu debut precoce, sub vârsta de 40 de ani, prezintă adesea o componentă genetică mai puternică și o evoluție clinică mult mai persistentă.
În România, faptul că doar sub 5% din estimările totale de pacienți sunt înregistrați oficial reflectă o problemă de raportare în sistemul medical. Mulți dintre cei 400.000 de afectați aleg tratamente empirice sau abandonează controalele periodice necesare. Această lipsă de monitorizare medicală constantă crește riscul de apariție a unor comorbidități complexe și de afectări articulare severe pe termen lung.