Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a trasat o analiză asupra stării infrastructurii medicale dedicate screeningului pentru cancerul de sân în România. Deși numărul de aparate de mamografie a crescut recent, acesta subliniază că simpla achiziție de echipamente nu garantează succesul programelor de depistare. Este necesară o strategie complexă care să includă atât infrastructura fizică, cât și pregătirea personalului medical pentru a asigura un proces de diagnosticare eficient.
În perioada 2023-2026, capacitatea de diagnostic prin mamografie a cunoscut o extindere semnificativă în țara noastră. Această creștere a fost susținută de proiecte finanțate prin fonduri internaționale și europene, care au permis modernizarea sistemului. Alexandru Rogobete a menționat că, prin intermediul unui proiect coordonat cu Banca Mondială, au fost achiziționate 124 de aparate, în timp ce investițiile din fondurile europene au completat acest proces de dezvoltare a infrastructurii.
În prezent, la nivel național, România dispune de peste 180 de mamografe, însă situația rămâne critică în comparație cu restul continentului. România se situează în partea inferioară a clasamentului european atunci când este vorba despre numărul de mamografe raportat la fiecare 100.000 de locuitori. Din acest motiv, fostul ministru consideră că investițiile trebuie continuate pentru a asigura atât o cantitate suficientă de aparatură, cât și o distribuție echilibrată a acestora pe întreg teritoriul țării.
Dezvoltarea programelor de screening necesită o abordare integrată care să depășească simpla existență a aparatelor medicale. Alexandru Rogobete susține că este imperativ să existe un traseu rapid de la screening la diagnostic și, ulterior, la tratament atunci când este necesar. Acest proces trebuie să includă facilitarea accesului femeilor la investigații și reducerea timpului de așteptare între detectarea unei suspiciuni și începerea efectivă a tratamentului medical propriu-zis.
Investițiile în screening și în diagnosticul precoce trebuie privite ca o modalitate de a crește șansele de tratament eficient. Depistarea în stadiu incipient poate reduce impactul asupra pacientelor și poate scădea costurile suportate de sistemul sanitar național. Alexandru Rogobete a declarat că acești bani reprezintă o investiție în sănătate și în ani de viață, permițând femeilor să revină mai rapid la activitatea profesională și la viața de familie.
Evoluția infrastructurii medicale din România este un subiect constant în administrația sănătății publice. În trecut, Alexandru Rogobete a comentat și alte aspecte legate de construcția spitalelor, precum stadiul lucrărilor de la Spitalul Regional Craiova, unde construcția depășise pragul de 25%. Gestionarea fondurilor pentru echipamente și pentru construcții rămâne un pilon esențial pentru modernizarea sistemului de sănătate din țară.