Sistemul de urgențe medicale se confruntă cu o presiune constantă din cauza numărului mare de pacienți care se prezintă la camera de gardă pentru afecțiuni care nu reprezintă urgențe reale. În timp ce alte țări europene au adoptat modele de taxare pentru cazurile minore, în România discuțiile privind aplicarea unei copilăți pentru pacienții care vin la Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) rămân deschise, dar sunt privite cu scepticism de autorități.
În Italia, de exemplu, persoanele care ajung la spital fără o problemă medicală urgentă pot fi obligate să plătească o taxă de consultare de aproximativ 25 de euro. În acest sistem, dacă medicii confirmă o stare critică, costurile sunt acoperite integral de Sistemul Național de Sănătate, însă în 2023, circa 60% dintre cele 18,6 milioane de prezentări de pe camerele de gardă din Italia au fost încadrate la codurile alb sau verde. Un model similar de taxare pentru cazurile care nu constituie urgențe este aplicat și în Bulgaria și Lituania.
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, subliniază că o astfel de măsură de coplată ar putea fi extrem de periculoasă pentru societate. El a avertizat că introducerea unor costuri ar putea face ca persoanele vulnerabile să amâne prezentarea la urgență, riscând să își pună viața în pericol. Conform lui Arafat, nu se poate cere unui pacient să realizeze singur triajul medical, deoarece o stare care pare banală poate ascunde o afecțiune gravă care necesită intervenție imediată.
Problema aglomerației este alimentată și de dificultatea accesului la alte servicii medicale, precum medicina de familie sau medicii specialiști. Pacienții ajung la UPU deoarece nu pot obține rapid investigații precum radiografii, CT sau analize, proces care în sistemul clasic poate dura săptămâni sau luni. Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, explică faptul că, în lipsa alternativelor rapide, Unitățile de Primiri Urgențe devin singura ușă deschisă pentru mulți cetățeni.
Medicii de urgență au rolul crucial de a depista afecțiunile ascunse, cum ar fi tumorile sau accidentele vasculare, care pot începe cu simptome aparent minore. Raed Arafat a menționat că un pacient care vine pe propriile picioare poate avea, de fapt, o urgență majoră care necesită monitorizare atentă. Din acest motiv, limitarea accesului la UPU doar pentru codurile roșie și galben este considerată o măsură riscantă, deoarece diagnosticul final poate schimba radical gravitatea cazului.
Accesul la servicii medicale de urgență este un indicator al unui sistem de sănătate funcțional, însă în România, presiunea asupra acestor unități este accentuată de lipsa accesului la investigații rapide în alte sectoare. În contextul în care pacienții cu boli neurodegenerative sau alte afecciuni cronice pot fi afectați de probleme de acces la platforme sau liste de așteptare, sistemul de urgență rămâne un punct critic de contact pentru populație.