Nivelurile ridicate de ozon troposferic reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea respiratorie, afectând o parte semnificativă din populația europeană. Un raport Copernicus indică faptul că 45% din locuitorii Europei au fost expuși, până în prezent, la concentrații extrem de ridicate de acest poluant. În România, fenomenul este strâns legat de creșterea incidenței bolilor respiratorii, având un impact direct asupra numărului de pacienți care necesită îngrijire medicală de urgență.
Beatrice Mahler, medic primar pneumolog la Institutul Marius Nasta din București, explică faptul că poluarea aerului are o legătură clară cu creșterea numărului de internări în secțiile de pneumologie și cardiologie. Un studiu publicat în Atmosphere confirmă această corelație, evidențiind cum poluarea agravează simptomele și numărul de forme care necesită spitalizare. Această situație duce la un consum crescut de medicamente, în special în perioadele de toamnă până în primăvară, când infecțiile respiratorie sunt mai frecvente.
Expunerea la ozon poate provoca tuse, dificultăți de respirație și senzație de arsură la nivelul ochilor, declanșând inflamația căilor aeriene. Beatrice Mahler precizează că acest poluant poate induce hiperreactivitate bronșică și poate afecta capacitatea organismului de a se apăra împotriva virusurilor sau bacteriilor. Pacienții pot experimenta scăderi ale funcției pulmonare și dureri la inspirație, simptome care pot fi confundate eronat cu oboseala sau cu efectele caniculei, dar care necesită evaluare medicală dacă persistă peste 7 zile.
În România, prevalența astmului este estimată între 4% și 9%, ceea ce înseamnă că peste un milion de persoane trăiesc cu acest diagnostic. Incidența bolii este în creștere constantă, iar prevalența crește cu aproximativ 50% la fiecare zece ani. Copiii sunt cei mai vulnerabili, fiind afectați de o prevalență de peste 10%, deoarece plămânii lor sunt în plină dezvoltare, au căi respiratorii cu diametru mai mic și inhalează o doză mai mare de poluanți raportată la greutatea corporală.
Schimbările climatice accelerează formarea ozonului la nivelul solului prin intensificarea reacțiilor fotochimice cauzate de căldură. Temperaturile ridicate și nivelul crescut de dioxid de carbon stimulează vegetația să producă mai mult polen, extinzând sezoanele de înflorire. În plus, furtunile severe de vară pot rupe grăuncioarele de polen în microparticule inhalabile, fenomen cunoscut sub numele de „astmul de furtună”, care permite poluantului să pătrundă adânc în plămâni și să declanșeze bronhospasme severe.
Pentru a reduce riscurile, pacienții cu boli cronice sunt sfătuiți să își planifice ieșirile în afara orelor de amiază și după-amiază, când nivelul de ozon este maxim. Se recomandă limitarea efortului fizic în aer liber și menținerea ferestrelor închise în perioadele cu poluare ridicată. De asemenea, utilizarea aerului condiționat sau a purificatoarelor cu filtru HEPA poate ajuta la controlul calității aerului din interior, însă pacienții trebuie să verifice dacă aceste aparate nu generează ozon ca produs secundar.