Suplimentele alimentare au devenit un fenomen global, însă specialiștii avertizează că multe dintre acestea pot fi periculoase pentru sănătate. În România, un studiu realizat în 2024 de Patronatul Industriei Suplimentelor Alimentare indică faptul că aproximativ 94% dintre români au consumat cel puțin o dată astfel de produse. Deși sunt promovate ca elixiruri ale sănătății sau tinereții, multe suplimente nu au fundament științific și pot duce la spitalizări.
Studiile internaționale evidențiază un număr masiv de cazuri de complicații medicale cauzate de utilizarea acestor produse. Un studiu publicat în „The New England Journal of Medicine” arată că, în Statele Unite, se estimează anual aproximativ 23.000 de prezentări la departamentele de urgență din cauza reacțiilor adverse. Datele au fost colectate pe parcursul a 10 ani, între 1 ianuarie 2004 și 31 decembrie 2013, de la 63 de spitale diferite.
Tipul de supliment consumat influențează tipul de probleme medicale care apar la urgențe. Produsele destinate slăbitului au fost responsabile pentru un sfert din totalul prezentărilor la urgențe, afectând în mod disproporționat femeile tinere. În schimb, bărbații sunt mai predispuși la reacții adverse din cauza produselor pentru îmbunătățirea performanțelor sexuale sau a creșterii masei musculare. Alte 10% din cazurile de urgență au fost cauzate de produse pentru creșterea nivelului de energie.
Problema este agravată de faptul că suplimentele alimentare nu sunt reglementate de instituțiile abilitate în același mod ca medicamentele. Specialistul Mircea Oroian, decanul Facultății de Industrie Alimentară din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, avertizează că multe companii produc suplimente fără bază științifică. Acesta subliniază că nu se poate folosi o plantă de pe marginea drumului sau una importată din China fără expertiză, deoarece amestecurile necontrolate pot fi ineficiente sau nocive.
Riscul de falsificare este extrem de ridicat, în special pentru produsele comercializate pe internet. Mircea Oroian menționează că multe suplimente vândute online sunt, de fapt, buruieni măcinate care nu au niciun efect asupra sănătății umane. De asemenea, Jacob Gold, medic specialist în medicină internă la UCLA Health, explică faptul că, spre deosebire de medicamente, compoziția suplimentelor nu este verificată riguros de un organism de reglementare. Acest lucru face imposibilă determinarea exactă a substanțelor administrate.
Consumul de suplimente alimentare rămâne o practică extinsă, însă necesită o abordare prudentă și consultarea unui medic. Deși există produse care pot ajuta sănătatea, riscul de a ingera substanțe necontrolate sau de a suferi reacții alergice, în special la copii, este prezent. Este esențial ca utilizatorii să înțeleagă că natura nu garantează siguranța fără o procesare și o reglementare strictă a compoziției produselor.