Cercetătorii au identificat particule microscopice de siliciu, metal și plastic în creierul unor persoane vârstnice, subliniind o legătură între poluarea aerului și riscul de demență. Un studiu de amploare care a urmărit aproape 490.000 de britanici a demonstrat că persoanele rezidente în zone cu concentrații mari de particule fine prezintă un risc cu 14% mai mare de a dezvolta această afecțiune comparativ cu cei din regiunile mai puțin poluate.
O echipă de la Rush Alzheimer’s Disease Center, din Chicago, împreună cu alți specialiști americani, a analizat țesutul cerebral al 11 persoane decedate la vârste între 80 și 91 de ani. Analizele au scos la iveală fibre de dioxid de siliciu, filamente din grupa amfibolilor, nanoparticule de plastic, precum și fragmente de metal și carbon. Aceste materiale au fost detectate în regiuni precum bulbul olfactiv, amigdala și cerebel, sugerând că particulele pot ajunge în creier fie prin circulația sângelui, fie direct prin nervii implicați în miros.
Analiza efectuată pe un eșantion de aproape 490.000 de britanici timp de 14 ani a evidențiat și o legătură între poluare și reducerea volumului cerebral. Studiul, publicat în The Journal of Nutrition, Health & Aging, a pus accent pe particulele PM2.5, care au un diametru de maximum 2,5 micrometri. Aceste particule extrem de mici pot pătrunde adânc în plămâni și în sistemul circulator, fiind asociate cu o îmbătrânire accelerată și cu modificări la nivelul hipocampului, o regiune crucială pentru memorie.
Expunerea la poluanți pare să fie strâns legată și de demența cu corpi Lewy și de boala Parkinson. Cercetările coordonate de Xiaobo Mao, de la Johns Hopkins University, pe un set de date cuprinzând 56,5 milioane de americani, arată că nivelurile ridicate de PM2.5 cresc riscul de demență cu corpi Lewy cu 12% și cel de Parkinson cu 17%. Experimentele pe șoareci au confirmat că particulele fine pot provoca acumulări anormale de alfa-sinucleină și pierderi de neuroni, indiferent de proveniența poluanților.
Pentru a reduce expunerea, specialiștii recomandă utilizarea hotei în timpul gătitului, evitarea fumatului în interior și întreținerea filtrelor aparatelor de ventilație. Este recomandat ca persoanele care fac mișcare să aleagă parcuri sau străzi lăturalnice, departe de traficul intens, și să monitorizeze calitatea aerului prin platforme dedicate. De asemenea, menținerea unei alimentații echilibrate și a unui control riguros asupra tensiunii arteriale și a glicemiei contribuie la protejarea sănătății cerebrale pe termen lung.
În prezent, standardele de calitate pentru aerul respirat sunt sub supraveghere internațională. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca media anuală a particulelor PM2.5 să nu depășească 5 micrograme pe metru cub. În Uniunea Europeană, noile reglementări impun o reducere drastică a valorii-limită anuale de la 25 la 10 micrograme pe metru cub, procesul urmând să fie finalizat până la data de 1 ianuarie 2030.