Papa Leon al XIV-lea a declarat duminică, în cadrul unei vizite la Lourdes, că este imposibil să fie considerat normal actul de a oferi moartea cuiva. Suveranul pontif american și-a amplificat opoziția față de noua lege franceză care instituie dreptul la asistență pentru a muri, adresându-se unei mulțimi de pelerini bolnavi și persoane cu handicap. Mesajul său a vizat direct cadrul legislativ adoptat recent în Franța, pe care l-a criticat dur.
În cadrul discursului susținut la Accueil Notre-Dame, o structură care oferă asistență persoanelor bolnave sau vârstnice, Papa Leon al XIV-lea a subliniat că nicio lege umană nu ar trebui să facă oamenii să își piardă certitudinea asupra demnității proprii. El a vorbit despre tentația de a oferi moartea sub masca unei compasiuni false, cerând ca această abordare să fie respinsă cu fermitate. Pontiful a insistat că demnitatea persoanei umane este inalienabilă.
Oponența sa a fost marcată de o critică la adresa medicinei, suveranul pontif afirmând că medicina nu va putea deveni niciodată servitoarea unei morți programate. Înainte de evenimentul de la Lourdes, Papa Leon al XIV-lea vizitase Palatul Elysee, unde, în prezența lui Emmanuel Macron și a lui Sebastien Lecornu, a denunțat „oferta unei morți programate”. El a criticat tendințele actuale care încearcă să redefinească valoarea vieții în contextul suferinței sau al bătrâneții.
Legea franceză, adoptată pe 15 iulie, permite pacienților incurabili să își administreze un produs letal în prezența unui îngrijitor. Această procedură este permisă cu condiția ca pacientul să nu poată efectua gestul fizic, moment în care îngrijitorul poate asume responsabilitatea. În contrast cu această măsură, Papa Leon al XIV-lea a pledat pentru dezvoltarea rapidă a îngrijirilor paleative și pentru o abordare bazată pe tandrețe față de bolnavi.
Reacția asociațiilor care susțin eutanasia a fost imediată, Jean-Luc Romero, delegat al Asociației pentru dreptul de a muri cu demnitate, susținând că legile Republicii sunt prioritare față de cele ale Bisericii. De asemenea, Biserica din Franța s-a mobilizat constant împotriva acestui text, considerându-l o ruptură antropologică gravă. Un grup de 150 de responsabili din instituții medicale de inspirație creștină s-a alăturat acestui protest împotriva actelor letale.
Procesul legislativ din Franța a inclus și intervenția Consiliului Constituțional, care a validat legea, dar a acceptat o cerere privind clauza de conștiință. Această modificare permite aplicarea principiului clauzei de conștiință la nivelul întregii instituții medicale, nu doar la nivelul unui cadru medical individual. Această decizie vine după ce Biserica a solicitat repetat parlamentarilor să ia în considerare impactul social al acestei reforme majore.