Pacienții din România se confruntă cu perioade de așteptare extrem de lungi pentru accesul la tratamente medicale noi, conform datelor recente. Indicatorul Patients W.A.I.T. relevă faptul că timpul mediu de așteptare este de 1.110 de zile de la momentul autorizării europene a unui medicament până la disponibilitatea acestuia în sistemul public de sănătate. Această cifră reprezintă peste trei ani de incertitudine pentru persoanele bolnave și familiile acestora.
Situația este comparată cu nivelul de performanță din restul continentului, unde timpul de așteptare este semnificativ mai scurt. Media europeană este de 597 de zile, ceea ce înseamnă că în România procesul de implementare a noilor terapii durează aproape dublul perioadei de referință. Această întârziere are un impact direct asupra stării de sănătate a pacienților, deoarece boala nu poate fi pusă pe pauză în timpul perioadelor de incertitudine administrativă.
Pentru a îmbunătăți acest proces, este necesară o politică a medicamentului care să asigure simultan accesul la inovație, continuitatea aprovizionării și prețuri accesibile. Evy Bierebeeck, Country President, Novartis România, subliniază că o strategie coerentă trebuie să includă un calendar transparent pentru actualizarea listelor de medicamente compensate. Este esențial ca etapele de după evaluarea pozitivă a unei tehnologii medicale să nu devină un coridor administrativ fără un final previzibil.
O altă direcție de îmbunătățire vizează pregătirea sistemului pentru sosirea viitoarelor terapii inovatoare prin analize prospective. Autoritățile ar putea anticipa tratamentele aflate aproape de aprobare, estimând populațiile eligibile și planificând bugetele din timp pentru a evita deciziile fragmentate. Utilizarea unor acorduri de acces gestionat mai flexibile și consolidarea infrastructurii digitale ar putea susține deciziile medicale prin date din practica curentă.
Întârzierea accesului la tratament generează costuri suplimentare care se transferă asupra întregii societăți, inclusiv prin internări și pierderi de productivitate. Costurile nu dispar, ci se manifestă prin concedii medicale și ore de îngrijire oferite de familii, pe lângă complicațiile medicale care ar fi putut fi evitate. Investiția în inovația medicală este astfel prezentată ca o modalitate de a reduce povara economică și socială asupra sistemului de sănătate.
În sistemul de sănătate din România, procesul de rambursare a medicamentelor este reglementat prin liste de compensare actualizate periodic de autoritățile de specialitate. Aceste liste determină care tratamente pot fi accesate gratuit sau cu plată parțială de către pacienți în cadrul sistemului public. Eficiența acestui mecanism de rambursare este crucială pentru a reduce decalajul de peste 1.110 de zile identificat în indicatorul de monitorizare a accesului la terapii.