Mai multe asociații de pacienți din România solicită autorităților să elimine restricțiile privind decontarea investigațiilor RMN și CT pentru persoanele cu afecțiuni cronice. Această măsură vizează regimul special de monitorizare prin bilete de trimitere de tip Monitor M3–M8, care include boli cardiovasculare, boli rare, afecțiuni neurologice, cerebrovasculare și boli cronice de rinichi. Reprezentanții pacienților susțin că necesitatea medicală trebuie să decidă frecvența acestor examinări, nu limitele administrative impuse de sistemul de sănătate.
Limitarea decontării la o singură investigație de înaltă performanță pe an pune o presiune financiară majoră pe bugetul personal al pacienților. În cazul unor afecțiuni precum scleroza multiplă, o investigație RMN poate necesita examinarea a trei segmente anatomice, însă regulile actuale permit decontarea unui singur segment. Această situație îi obligă pe pacienți să plătească restul examinării din buzunarul propriu pentru a nu întârzia monitorizarea sau pentru a nu lăsa biletele de trimitere să expire.
Impactul financiar este resimțit sever de persoanele cu venituri mici, în special de cei care câștigă sub 4.000 de lei lunar. Un studiu realizat de APAN România pe un eșantion de 242 de persoane cu scleroză multiplă indică faptul că 27% dintre respondenți au cheltuit între 1.000 și 3.000 de lei pe an pentru investigații neconstată de sistemul public. Mai mult, 25% dintre acești pacienți au depășit pragul de 3.000 de lei anual pentru astfel de servicii medicale.
Problemele de implementare au dus și la refuzul unor prestatori de servicii de imagistică de a mai efectua investigații în regimul Monitor M3–M8. Eduard Pletea, președintele APAN România, a explicat că clinicile se tem de riscul de a nu putea deconta serviciile din cauza dificultății de a verifica dacă un pacient a utilizat deja unică investigație anuală. Pentru a evita pierderile financiare, unii furnizori au preferat să renunțe complet la acest tip de monitorizare, lăsând pacienții fără opțiuni de decontare.
Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), critică faptul că restricțiile sunt o soluție pentru incapacitatea CNAS de a controla abuzurile. El avertizează că evitarea unor costuri mici pentru imagistică poate genera cheltuieli mult mai mari pentru stat prin pensii de handicap și asistență socială. Conform lui Gănescu, dacă un pacient nu este monitorizat corect, riscul de dizabilitate crește, transformând o investiție în sănătate într-un deficit pe termen lung.
În prezent, Senatul a adoptat propunerea legislativă L550/2026 pentru a îmbunătăți accesul la investigații de înaltă performanță pentru anumite categorii de pacienți cronici. Această inițiativă reprezintă o alternativă la proiectul de ordonanță de urgență care nu a fost adoptat anterior. Asociațiile de pacienți solicită însă ca măsurile să fie extinse și pentru persoanele cu boli autoimune, reumatologice sau musculoscheletice, asigurând un acces egal la diagnosticare și monitorizare medicală.