Ora la care persoanele aleg să meargă la culcare sau să se trezească poate avea un impact asupra nivelului de grăsime corporală. Un studiu recent indică faptul că un program de somn și de masă mai târziu este asociat cu un procent mai mare de grăsime în organism. Această descoperire pune sub semnul întrebării ideea că doar durata somnului contează pentru sănătatea metabolică.
Cercetarea a implicat un grup de 83 de adulți care suferă de supraponderabilitate sau obezitate. Pe parcursul a șapte zile, participanții au fost monitorizați riguros în ceea ce privește somnul, alimentația și nivelul de activitate fizică. Pentru a determina compoziția corporală a acestor persoane, echipa de cercetători a utilizat o metodă specială de scanare, oferind date concrete despre starea lor de sănătate.
Rezultatele au evidențiat că fiecare oră de decalaj a momentului trezirii este însoțită de o creștere a grăsimii corporale. Mai exact, pentru fiecare oră în care se amâna ora trezirii, participanții au prezentat, în medie, un procent de grăsime corporală cu 1,64 puncte procentuale mai mare. Totuși, autorii precizează că studiul este unul observațional, deci arată o asociere, nu o relație directă de cauză și efect.
O tendință similară a fost observată și în ceea ce privește programul alimentar al participanților monitorizați. Pentru fiecare oră de întârziere a primei mese a zilei, procentul de grăsime corporală a crescut cu, în medie, 1,25 puncte procentuale. De asemenea, decalarea cu o oră a intervalului central de masă a fost corelată cu o creștere de 1,35 puncte procentuale a grăsimii corporale.
Pe lângă aceste aspecte legate de orele de somn și de masă, studiul a relevat și alte observații importante. Persoanele care au un program de somn și de alimentație mai târziu tind să fie mai puțin active din punct de vedere fizic. Cercetătorii susțin că momentul în care dormim și mâncăm este un factor crucial pentru sănătatea metabolică, alături de nutriție și mișcare.
Analiza datelor de sănătate și a comportamentelor de viață este un domeniu vast în care studiile clinice oferă direcții pentru prevenirea bolilor cronice. Deși acest studiu specific a fost limitat la un eșantion de 83 de persoane pe o perioadă de șapte zile, el contribuie la înțelegerea modului în care ritmul circadian influențează greutatea. Rezultatele nu pot fi însă aplicate imediat întregii populații.