Organizația Meteorologică Mondială și Organizația Mondială a Sănătății au emis un avertisment prin care solicită sistemelor de sănătate să utilizeze lunile de avertizare disponibile pentru pregătire. Autoritățile trebuie să își întărească supravegherea bolilor și să elaboreze planuri specifice pentru gestionarea căldurii extreme, a secetei, a inundațiilor și a incendiilor. Această mobilizare este necesară înainte ca actualul episod El Niño să atingă nivelul de intensitate maximă, conform recomandărilor oficiale emise de cele două instituții internaționale.
Conform estimărilor furnizate de WMO, fenomenul El Niño este deja instalat și urmează să se intensifice până la un eveniment foarte puternic spre sfârșitul anului curent. Prognozele realizate de centrele meteorologice globale indică o probabilitate de aproape 100% ca acest fenomen să persiste până în februarie 2027. El Niño apare atunci când temperaturile suprafeței oceanului din Pacificul ecuatorial central și estic devin neobișnuit de ridicate, modificând astfel circulația atmosferică la nivel global.
Impactul acestui fenomen variază semnificativ de la o regiune la alta, neproducând același tip de vreme peste tot. În anumite zone, există o probabilitate crescută de precipitații abundente și inundații, în timp ce în alte locuri fenomenul favorizează seceta sau temperaturile ridicate. WMO subliniază că temperaturile excepțional de ridicate din Pacific susțin o intensificare suplimentară a episodului actual, iar efectele climatice pot fi prelungite chiar și în anul 2027.
Raportul OMS de 63 de pagini analizează riscurile multiple, de la căldură și apă, până la alimentație și bolile infecțioase. Căldura extremă poate agrava bolile cardiovasculare, respiratorii, renale și metabolice, afectând în special copiii, persoanele în vârstă și lucrătorii expuși în aer liber. Pe de altă parte, seceta poate reduce disponibilitatea apei și producția alimentară, în timp ce incendiile pot deteriora calitatea aerului prin producerea de fum.
În zonele afectate de precipitații abundente, inundațiile pot contamina sursele de apă și pot crea condiții favorabile unor focare de boală. Schimbarea temperaturilor și a precipitațiilor poate modifica distribuția țânțarilor și durata sezoanelor de transmitere pentru boli precum dengue, chikungunya, malaria, febra galbenă sau Zika. OMS precizează însă că El Niño este un factor care poate amplifica riscurile, dar nu reprezintă o explicație automată pentru fiecare eveniment meteorologic extrem.
Pentru Europa, impactul concret va trebui monitorizat prin prognozele regionale și naționale, deoarece o prognoză globală nu înseamnă că toate statele vor experimenta aceleași anomalii. Autoritățile sunt încurajate să combine prognozele meteorologice cu informații privind capacitatea spitalelor și securitatea alimentară. Intervalul dintre prognoză și manifestarea maximă a fenomenului reprezintă o fereastră critică pentru prevenție, incluzând sisteme de avertizare și planuri de continuitate pentru spitale.