Oana Gheorghiu a oferit detalii despre motivația personală care a determinat-o să accepte propunerea pentru funcția de ministru al Sănătății. Această decizie a fost influențată de experiențele directe acumulate în cadrul unităților medicale din țară. Vicepremierul interimar a subliniat faptul că înțelegerea realităților din sistemul de sănătate nu a venit din documente oficiale sau programe de guvernare, ci din contactul direct cu problemele din teren.
Experiența acumulată de Oana Gheorghiu s-a bazat pe observațiile făcute în cadrul spitalelor românești. Ea a menționat că a învățat despre dificultățile sistemului de sănătate prin intermediul părinților care își însoțeau copiii bolnavi. Această perspectivă a fost completată de interacțiunea cu pacienții care așteptau un diagnostic sau un tratament medical. Vicepremierul interimar a descris situațiile de criză în care se confruntau familiile de lângă paturile copiilor lor.
În cadrul declarației sale, Oana Gheorghiu a evidențiat și condițiile de lucru extrem de dificile din care suferă personalul medical. Ea a vorbit despre medicii care rămâneau la muncă mult după încheierea programului oficial de lucru. Totodată, a subliniat rolul crucial al asistentelor care reușeau să mențină funcționarea unor secții întregi de spital. Această situație apărea adesea în condițiile în care secțiile funcționau cu doar jumătate din numărul de personal necesar.
Vicepremierul interimar a declarat că a fost martoră la ambele extreme ale experienței medicale, întâlnind atât oameni care au reușit să învingă boala, cât și persoane care au pierdut lupta cu aceasta. Ea a exprimat frustrarea legată de faptul că, în ciuda perioadei de democrație, sistemul de sănătate rămâne afectat de probleme grave. Oana Gheorghiu a afirmat că a privit suferința în ochi, ceea ce a consolidat dorința de a interveni la nivel de conducere.
Această discuție despre starea sistemului de sănătate intervine într-un moment în care autoritățile monitorizează constant diverse riscuri de sănătate publică. În perioada actuală, au fost raportate situații precum alerte epidemiologice în anumite județe sau avertismente privind efectele secundare ale unor medicamente specifice. Gestionarea acestor crize și îmbunătățirea infrastructurii medicale rămân priorități majore pentru orice conducere a Ministerului Sănătății, având în vedere presiunea constantă asupra resurselor disponibile.
Oana Gheorghiu a menționat că lecțiile învățate pe holurile spitalelor sunt fundamentale pentru misiunea sa. Această abordare se concentrează pe realitatea vieții pacienților și a lucrătorilor din sistemul medical. Vicepremierul interimar pare să pună accent pe necesitatea unei schimbări structurale în ceea ce privește gestionarea resurselor umane și a condițiilor de tratament.