O cercetare internațională recentă a demonstrat că modul în care o persoană vorbește poate oferi indicii timpurii despre procesul de îmbătrânire a creierului. Studiul, care a implicat analiza a aproape 3.000 de persoane, sugerează că anumite caracteristici ale discursului pot semnala riscul de dezvoltare a demenței. Această metodă de monitorizare se bazează pe analiza detaliată a vocii pentru a identifica discrepanțe între vârsta reală și cea estimată prin vorbire.
Echipa de cercetători a fost coordonată de specialiști de la Trinity College Dublin și a utilizat un instrument automat bazat pe inteligență artificială numit „speech clock”. Acest sistem funcționează prin compararea „vârstei vorbirii” cu vârsta cronologică a individului, evidențiind dacă procesul de îmbătrânire este accelerat sau normal. Diferența dintre aceste două valori servește drept indicator pentru starea de sănătate a sistemului neurologic al participantului.
Pentru realizarea acestui studiu au fost utilizate înregistrări audio ale unor aproape 3.000 de adulți vorbitori de limbă spaniolă din America Latină. Participanții au parcurs diverse sarcini, precum povestirea unor scene din filme de animație sau numirea unor obiecte din categorii specifice. Algoritmii au evaluat sute de elemente, inclusiv ritmul vorbirii, frecvența pauzelor, tonalitatea, conținutul emoțional, diversitatea vocabularului și precizia semantică a discursului.
Rezultatele au indicat faptul că persoanele cu boala Alzheimer sau cu forme de demență frontotemporală prezintă un discurs semnificativ mai „îmbătrânit”. Acești participanți au avut niveluri ridicate ale proteinei p-Tau217, un marker biologic asociat cu Alzheimer, și au prezentat modificări la nivel cerebral confirmate prin investigații RMN. De asemenea, aceștia au manifestat performanțe mai slabe la testele de memorie, atenție și la rezolvarea de probleme vizuale.
Deși tehnologia „speech clock” oferă perspective noi, autorii subliniază că aceasta nu reprezintă încă un test de diagnostic oficial pentru demență. Sistemul nu poate prezice cu certitudine cine va dezvolta un declin cognitiv, fiind necesare studii suplimentare pentru confirmarea utilității clinice. Totuși, potențialul este mare, deoarece această metodă ar putea permite monitorizarea de la distanță prin dispozitive obișnuite, fără a necesita analize de sânge sau examinări RMN complexe.
În domeniul neurologiei, identificarea timpurie a markerilor biologici precum proteina p-Tau217 este esențială pentru gestionarea bolilor neurodegenerative. De regulă, diagnosticul de demență se bazează pe evaluări clinice riguroase și imagistică medicală, procese care pot fi costisitoare și dificil de accesat pentru mulți pacienți. Tehnologiile bazate pe inteligență artificială promit să simplifice acest proces de monitorizare continuă a sănătății cerebrale.