Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat joi o decizie majoră privind finanțarea sistemului medical de urgență din România. Oficialul a dispus realocarea a 150 de milioane de lei, sumă destinată exclusiv Unităților de Primiri Urgențe și serviciilor de ambulanță. Această mișare presupune o redistribuire a unor fonduri care fuseseră inițial alocate altor proiecte din cadrul ministerului, pentru a acoperi nevoile imediate ale acestor servicii critice.
Decizia de a amâna anumite proiecte a fost luată pentru a asigura continuitatea serviciilor de urgență. Alexandru Rogobete a explicat, printr-o postare pe Facebook, că a identificat proiecte pentru care anumite mecanisme pot fi amânate cu o perioadă de 30–40 de zile. Această întârziere este planificată până la momentul rectificării bugetare, fără ca acest lucru să compromită parcursul proiectelor respective, care vor trebui reîntregite ulterior.
Ministrul a subliniat riscurile iminente la care este expus sistemul de medicină de urgență din cauza presiunii financiare. Conform declarațiilor sale, presiunea era deja foarte mare, iar în cazul unei situații de urgență majoră, riscul unui blocaj era greu de evitat. Alexandru Rogobete a avertizat că dificultățile bugetare nu trebuie lăsate să se transforme într-o criză reală a întregului sistem de urgență medicală.
Tensiunile politice au crescut după ce Ilie Bolojan a criticat gestionarea bugetului de către Ministerul Sănătății. În cadrul unei ședințe a conducerii PNL, Ilie Bolojan a susținut că ministerul a alocat sume insuficiente pentru funcționarea unităților de primiri urgențe. Acesta a acuzat ministerul de o gestionare neresponsabilă, atribuind această situație fie incompetenței, fie unor acțiuni efectuate în mod premeditat.
Alexandru Rogobete a reacționat la aceste acuzații, invocând problemele de la nivel macroeconomic. Ministrul a menționat că, deși a trimis o adresă oficială pe 2 februarie cu o prognoză de 32 de miliarde de lei pentru anul 2026, legea bugetului a prezentat un deficit de aproape cinci miliarde de lei în sectorul sănătății. El i-a solicitat lui Ilie Bolojan să își asume responsabilitatea pentru deciziile economice de la începutul anului.
Gestionarea bugetelor sectoriale în România implică procese complexe de rectificare și ajustare în funcție de nevoile de urgență. În cadrul sistemului de sănătate, deficitele bugetare pot afecta direct capacitatea de intervenție a serviciilor de ambulanță și a unităților de primiri urgențe. Aceste ajustări financiare sunt adesea necesare pentru a menține funcționalitatea serviciilor de bază în perioadele de instabilitate economică sau de presiune pe infrastructura medicală.