Mersul pe jos pe distanțe lungi în natură reprezintă o provocare pentru organism care depășește simpla mișcare fizică, funcționând ca un exercițiu de adaptare. În cadrul medicinei stilului de viață, astfel de eforturi controlate sunt asociate cu conceptul de „stres bun” sau eustres. Acest fenomen poate contribui la dezvoltarea rezilienței atât fizice, cât și emoționale, oferind în același timp o pauză reală față de ritmul cotidian al oamenilor.
Un studiu de percepție realizat recent de MedLife indică faptul că doar 1 din 8 români susține că merge frecvent în drumeții. În prezent, mersul pe jos este perceput în principal prin prisma beneficiilor asupra sănătății fizice, fiind ignorat ca factor de impact asupra stării emoționale. Pentru a clarifica această relație, MedLife, în parteneriat cu Asociația Tășuleasa Social, a lansat un studiu observațional pe Via Transilvanica, analizând parametri biologici și starea de bine.
Dr. Anca Hâncu, medic nutriționist și coordonator al programului de medicină a stilului de viață în cadrul MedLife, explică faptul că eustresul ajută omul să se simtă mai motivat și eliberat de presiunea socială. Atunci când corpul se află în această stare, acesta se poate încărca cu energie pozitivă, îmbunătățind starea de bine a întregului organism. Această abordare susține că expunerea controlată la provocări poate activa mecanismele naturale de adaptare ale corpului.
Stilul de viață modern, marcat de sedentarism și timp petrecut în spații închise, creează un cerc vicios care afectează sănătatea. Lipsa mișcării se suprapune adesea peste probleme de somn, alimentație neechilibrată și niveluri ridicăte de stres. Dr. Anca Hâncu menționează că insomniile pot duce la o consumație excesivă de alimente pentru a suplini energia lipsă, afectând astfel și microbiomul, care are o axă de comunicare directă cu creierul și mușchii.
Pentru a susține un efort prelungit pe trasee precum Via Transilvanica, este necesară o nutriție și o hidratare adecvate. Recomandarea este ca ziua să înceapă cu un mic dejun nutritiv, iar pe parcurs să se oprească pentru gustări mici, precum nuci sau fructe uscate. De asemenea, hidratarea trebuie completată cu electroliți dacă este necesar, iar la finalul zilei, organismul are nevoie de o masă consistentă, proteică, pentru recuperarea musculară.
Înainte de a începe astfel de activități, este esențial ca persoanele cu boli cronice, precum diabetul zaharat sau afecțiunile cardiovasculare, să solicite un aviz medical. Dr. Anca Hâncu avertizează că este vital ca aceștia să își continue tratamentele specifice. Chiar și pentru persoanele sănătoase, ascultarea semnalelor corpului este obligatorie pentru a evita accidentările, crampele sau stările de oboseală extremă care pot apărea în timpul efortului.
Contextul sănătății publice în România evidențiază importanța abordărilor preventive și a monitorizării constante a parametrilor biologici. Deși sistemul de sănătate include instituții diverse, precum centrele de transfuzie sau institutele naționale, medicina stilului de viață pune accent pe gestionarea factorilor de risc individual prin mișcare și nutriție, elemente care pot preveni complicațiile bolilor cronice și pot îmbunătăți calitatea vieții pe termen lung.