Tumorile cerebrale pot prezenta simptome extrem de variate, în funcție de dimensiunea acestora, de viteza de dezvoltare și de zona specifică a creierului care este afectată. Primele semne, precum dificultățile de concentrare, oboseala sau schimbările de dispoziție, sunt de obicei discrete și pot fi ușor confundate cu alte cauze cotidiene. Pe măsură ce boala avansează, pot apărea manifestări mai specifice, inclusiv dureri de cap persistente, crize epileptice, tulburări de vedere sau slăbiciune pe o parte a corpului.
Există două categorii principale de formațiuni: tumorile primare și metastazele. Tumorile primare se dezvoltă direct în creier sau în membranele sale, fiind cele mai frecvente meningioamele și glioamele. Walavan Sivakumar, neurochirurg la Pacific Neuroscience Institute din Torrance, California, SUA, explică faptul că meningioamele se dezvoltă din membranele care acoperă creierul și măduva spinării. Acestea reprezintă aproximativ 30% dintre tumorile cerebrale, sunt adesea benigne și apar de trei ori mai des la femei decât la bărbați.
Glioamele pornesc din celulele gliale care protejează neuronii, incluzând forme agresive precum glioblastomul. Totodată, Rohan Ramakrishna, șeful secției de neurochirurgie de la NewYork-Presbyterian Brooklyn Methodist Hospital și Weill Cornell Medicine, din SUA, precizează că metastazele cerebrale sunt mai frecvente decât tumorile primare. Acestea apar atunci când celule canceroase de la alte organe, precum celulele din cancerul pulmonar, cel de sân sau melanomul, ajung în creier și formează noi formațiuni.
Manifestările clinice depind crucial de locația leziunii în spațiul rigid al craniului. De exemplu, tumorile din lobul frontal pot modifica personalitatea sau memoria, în timp ce cele din lobul occipital afectează vederea. Cerebelul, implicat în echilibru, poate provoca mers instabil dacă este afectat, iar trunchiul cerebral poate cauza dificultăți la înghițire sau vedere dublă. În cazul adenomului hipofizar, o tumoră de obicei benignă, poate apărea pierderea treptată a vederii periferice prin comprimarea căii optice.
Durerea de cap este unul dintre cele mai recunoscute simptome, fiind raportată de aproximativ 48-71% dintre pacienți. Aceasta poate fi mai intensă dimineața, la trezire, și se poate accentua în momentele de efort, tuse sau strănut, când crește presiunea intracraniană. Un studiu realizat în Cephalalgia pe 527 de adulți cu gliom a arătat că, printre cei care au raportat dureri la debut, 47% descriau o durere asemănătoare cefaleei de tensie. Crizele epileptice pot reprezenta, de asemenea, primul semn al bolii, în special în cazul glioamelor de grad scăzut.
În cadrul diagnosticului medical, rezonanța magnetică (RMN) este considerată investigația imagistică de elecție pentru identificarea formațiunilor tumorale. În situațiile de urgență, precum o primă criză epileptică la vârsta adultă, o durere de cap extrem de puternică sau o slăbiciune bruscă pe o parte a corpului, este necesar apelul la numărul 112. Aceste manifestări pot indica nu doar o tumoră, ci și alte afecțiuni grave, precum un accident vascular cerebral sau o hemoragie intracraniană.