Un nou studiu de cercetare indică faptul că relația dintre timpul petrecut în fața ecranelor și simptomele de depresie sau anxietate la nivelul adolescenților este mult mai complexă decât s-a considerat în cercetările anterioare. Rezultatele acestui studiu ar putea ajuta la crearea unor noi recomandări de prevenție, care să ia în calcul atât obiceiurile digitale, cât și vulnerabilitățile individuale ale tinerilor. Cercetarea a fost publicată joi în revista Nature Human Behaviour.
Studiul a fost condus de Institutul Karolinska, din Suedia, și a implicat monitorizarea a peste 21.000 de persoane. Participanții au fost selectați din perechi de gemeni suedezi, fiind urmăriți de la vârsta de nouă ani, trecând prin perioada adolescenței și până la etapa de maturitate. Cercetătorii au analizat în mod specific timpul dedicat activităților recreative în fața ecranelor și modul în care acesta se corelează cu diagnosticele de depresie sau anxietate.
La vârsta de 15 ani, adolescenții care utilizau ecranele pentru activități interactive mai mult de șase ore pe zi prezentau un risc semnificativ. Aceștia, care implicau jocurile video, navigarea pe internet sau conversațiile online, aveau o probabilitate de peste două ori mai mare de a primi ulterior un diagnostic de depresie sau anxietate față de cei care foloseau ecranele maximum două ore zilnic. Totuși, asocierile au fost mult mai slabe pentru activitățile pasive, precum vizionarea televiziunii.
Cercetarea subliniază că factorii genetici și condițiile de viață în familie explică o parte importantă din această asociere. Atunci când cercetătorii au comparat gemeni din aceeași familie, în special gemeni identici, majoritatea asocierilor dintre utilizarea excesivă a ecranelor și problemele de sănătate mintală s-au redus considerabil. Acest lucru sugerează că predispoziția genetică și mediul de creștere contribuie semnificativ la observațiile făcute de echipa de cercetare.
Tong Gong, cercetător la Institutul Karolinska și autor principal al studiului, a explicat faptul că asocierile ar fi putut fi supraestimate în anumite cazuri. Această situație apare deoarece factorii familiali comuni nu au fost luați în calcul în mod complet în studiile trecute. Autorii menționează că, deși utilizarea îndelungată rămâne asociată cu problemele de sănătate mintală, legătura devine mai puțin sigură atunci când sunt analizați factorii genetici și cei de familie.
Problemele de sănătate mintală, precum depresia sau anxietatea, sunt subiecte de interes major în sănătatea publică, afectând diverse grupuri de vârstă. În timp ce la adolescenți se pune accent pe impactul digital, la persoanele în vârstă, de exemplu, depresia poate fi uneori confundată eronat cu procesele naturale de îmbătrânire. Înțelegerea cauzelor specifice pentru fiecare etapă a vieții rămâne esențială pentru diagnosticarea corectă și tratamentul eficient.