Evoluția stilului de viață și creșterea nivelului de igienă au dus la o schimbare semnificativă în modul în care funcționează sistemul nostru imunitar. În prezent, lipsa expunerii la microbi naturali din sol și scăderea incidenței paraziților intestinali au provocat o creștere a numărului de persoane afectate de alergii. Această fenomenologie este explicată prin faptul că celulele imunitare nu mai au „parteneri” naturali de luptă, ceea ce le determină să reacționeze în mod anormal la alte substanțe.
Un element central în această problemă sunt eozinofilele, o specie de celule albe din sânge care au fost create pentru a distruge infecțiile cu paraziți. Deoarece parazitozele au devenit mult mai rare datorită mediului modern, aceste celule au fost deturnate și se ocupă acum de reacțiile alergice. Dr. Brîndușa Petruțescu, medic primar alergolog, explică faptul că, în trecut, parazitozele precum limbricii erau foarte frecvente, însă acum aceste celule pot ataca plămânii în loc de paraziți, afectând pacienții cu astm sever.
Teoria igienei sugerează că utilizarea excesivă a dezinfectantelor a bulversat sistemul imunitar uman. Expunerea în copilărie la nisip sau pământ ar putea oferi protecție împotriva bolilor alergice și autoimune. De exemplu, paraziții intestinali conțin proteine asemănătoare cu cele din arahide, iar copiii care fac această infecție în prima copilărie nu vor dezvolta ulterior alergie la alune. Această interacțiune între microbi și imunitate este esențială pentru antrenarea organismului.
Pe lângă factorii de igienă, poluarea urbană joacă un rol crucial în inflamația mucoasei respiratorii. Mediul orașului concentrează numeroase virusuri, iar persoanele care suferă deja de alergii prezintă un aparat respirator inflamat, fiind mai vulnerabile. Din acest motiv, Dr. Brîndușa Petruțescu recomandă ca toți alergicii să se vaccineze antigripal. Vaccinarea este considerată o măsură de precauție vitală, deoarece inflamația alergică îi face pe pacienți mult mai receptivi la virusuri, riscând exacerbarea astmului.
Controlul inflamației alergice se realizează prin imunoterapie, nu prin utilizarea medicamentelor care doar reduc simptomele. Dr. Adina Popescu, medic primar ORL, avertizează asupra riscurilor utilizării picăturilor de nas vasoconstrictoare, care pot crea dependență. Aceste substanțe agresive împiedică circulația normală a sângelui în nas și alterează apărarea locală, facilitând apariția infecțiilor respiratorii. Astfel, tratamentele neadecvate pot perpetua inflamația în loc să o rezolve.
Sistemul imunitar uman este structurat astfel încât cele mai multe celule imune să fie localizate în tubul digestiv, urmate de aparatul respirator. Această organizare biologică face ca orice dezechilibru cauzat de igiena excesivă sau de poluare să aibă un impact direct asupra sănătății respiratorii. Înțelegerea acestor mecanisme este fundamentală pentru gestionarea corectă a bolilor cronice într-un mediu modern tot mai sterilizat.