Cercetători de la Universitatea Cambridge au descoperit că activitatea de lectură de plăcere este strâns asociată cu o stare de sănătate mintală superioară. Studiul indică faptul că cititul regulat poate duce la niveluri mai scăzute de stres și la un risc redus de apariție a demenței. Această activitate poate aduce beneficii sănătosului în orice etapă a vieții, indiferent de genul persoanei care citește.
Profesoara Barbara Sahakian și dr. Christelle Langley, de la Departamentul de Psihiatrie al Universității din Cambridge, au publicat recent lucrarea „Brain Boost: Obiceiuri sănătoase pentru o viață mai fericită”. În cadrul unei recenzii publicate în Psychological Medicine, acestea, alături de Vicki Perrin, directorul executiv al The Queen’s Reading Room, susțin că modul în care citim nu este critic. Cititul împreună cu alții, precum într-un club de carte sau un părinte care citește copiilor, poate amplifica aceste efecte pozitive.
Analiza a examinat zeci de surse de dovezi, incluzând scanări ale creierului și diverse studii de cercetare. Un studiu realizat pe un eșantion de peste 10.000 de tineri a demonstrat că cei care au început să citească de plăcere de la o vârstă fragedă au beneficii clare. Aceștia au prezentat o atenție, o memorie și funcții executive mai bune, rezultate școlare superioare, un stil de viață mai sănătos și mai puțin timp petrecut în fața ecranelor.
Pentru adulți, cititul s-a impus ca o metodă populară de combatere a stresului, fiind alegerea a 38% dintre adulți pentru relaxare. Un studiu de neuroștiință din 2024 realizat de The Queen’s Reading Room arată că doar cinci minute de lectură de ficțiune pot reduce stresul cu până la 20%. Mai mult, cititul este preferat de 35% dintre persoane pentru a găsi alinare, depășind utilizarea vinului sau a unei băi fierbinți.
La vârste înaintate, activitățile care stimulează creierul, precum lectura, sunt asociate cu un declin cognitiv mai lent. Un studiu pe aproape 5.500 de adulți cu vârsta de 55 de ani și peste a arătat că cititorii frecvenți au o probabilitate mult mai mică de a dezvolta tulburări cognitive. De asemenea, citirea ziarelor, revistelor sau a cărților a fost legată de o reducere cu 33% a riscului de boală Alzheimer.
Studiile de imagistică cerebrală confirmă că lectura poate influența structura creierului prin creșterea volumului și a grosimii corticale în zonele implicate în limbaj și reglarea emoțională. Aceste modificări structurale sunt observate în regiunile responsabile pentru învățare și controlul executiv. Astfel, intervențiile de lectură pot duce la o conectivitate mai puternică a materiei albe, susținând procesarea limbajului și abilitățile cognitive pe termen lung.