Utilizarea inteligenței artificiale în sistemul medical oferă soluții pentru provocările majore identificate în România, precum lipsa personalului calificat și presiunea pe instituțiile de sănătate. Conform studiului Future Health Index 2026, realizat de Philips, tehnologia poate eficientiza fluxurile de lucru și poate ajuta la gestionarea resurselor limitate. Această evoluție tehnologică apare într-un context în care sistemul de sănătate românesc se confruntă cu dificultăți de finanțare și de concentrare a datelor medicale.
În România, cheltuielile pentru sănătate sunt cele mai mici din Uniunea Europeană, fiind de doar 1.800 de euro pe cap de locuitor în anul 2023. Această sumă reprezintă mai puțin de jumătate din media europeană de 3.832 de euro și doar 5,8% din PIB, în timp ce media UE este de 10%. Din cauza acestor resurse limitate, speranța de viață în țară este cu 5,1 ani sub media europeană, iar ratele de mortalitate rămân ridicate.
Deficitul de personal medical este o problemă critică, mulți absolvenți și specialiști cu experiență alegând să lucreze în străinătate. Datele de la CNAS arătau că la 31 decembrie 2025 existau 1.055 de localități cu deficit de medici de familie, fiind necesari încă 1.473 de medici. Inteligența artificială poate ajuta la reducerea acestor diferențe, 75% dintre respondenții studiului susținând că tehnologia poate îmbunătăți accesul în zonele rurale și subdeservite.
Pentru medici, implementarea AI poate crește capacitatea de lucru, 50% dintre profesioniști raportând că pot vedea în medie 8 pacienți suplimentari pe săptămână. De asemenea, 71% afirmă că tehnologia eficientizează fluxurile de lucru, iar aproape jumătate dintre respondenți au raportat economii de cel puțin 132 de ore pe an. Tehnologia ajută și la reducerea stresului, 49% dintre clinicieni declarând că se simt mai puțin stresați datorită utilizării acestui instrument.
Din perspectiva pacienților, 58% consideră că AI poate facilita accesul la ajutor medical pentru persoanele cu dificultăți, iar 56% cred că va îmbunătăți îngrijirea în mediul rural. La nivel global, 60% dintre pacienți spun că AI generativ i-a ajutat să recunoască momentul în care este necesar să consulte un medic. Această tehnologie funcționează ca un strat cognitiv care reunește informații fragmentate din fișe medicale, imagistică și istoricul clinic al fiecărui pacient.
Sistemul de sănătate din România urmează o direcție de digitalizare prin Strategiile Naționale de Digitalizare în Sănătate 2026-2030 și prin memorandumul privind spitalelor complet inteligente adoptat în octombrie 2024. Aceste măsuri vizează integrarea dosarului electronic al pacientului, a telemedicinei și a sistemelor de tip Big Data. Obiectivul este de a elimina fragmentarea informațiilor și de a sprijini deciziile clinice prin automatizare și inteligență artificială.