Cercetătorii au descoperit că modul în care inima intră în starea de repaus în timpul somnului poate oferi indicii vitale despre sănătatea cardiovasculară. Folosind date obținute printr-o singură electrocardiogramă (ECG) înregistrată cu un electrod plasat pe piept, inteligența artificială poate estima riscurile de sănătate pe termen lung. Această tehnologie permite identificarea unor probleme care pot apărea în următorii 10 ani, oferind o perspectivă nouă asupra prevenției medicale.
Echipa de cercetare, condusă de oameni de știință de la Universitatea Emory, a antrenat un sistem de învățare profundă utilizând date medicale de la aproape 16.000 de pacienți. Aceștia au participat la un studiu privind somnul desfășurat la Spitalul General Massachusetts din Boston, unde activitatea cardiacă a fost monitorizată constant. Ulterior, sistemul a fost testat pe alte două seturi de date, incluzând aproape 10.000 de pacienți de la Spitalul Universității Emory și 13.000 de pacienți de la Centrul Medical Beth Israel Deaconess din Boston.
Rezultatele modelului de inteligență artificială arată o corelație puternică între scorul de risc și apariția unor afecțiuni grave. Pentru fiecare creștere cu o deviație standard a scorului, riscul de fibrilație atrială este cu 103% până la 172% mai mare. De asemenea, riscul de accident vascular cerebral crește cu 19% până la 40%, cel de insuficiență cardiacă cu 69% până la 133%, iar riscul de deces din orice cauză este cu 65% până la 82% mai ridicat.
Integrarea datelor ECG obținute în timpul somnului îmbunătățește modelele actuale de estimare a riscului cardiovascular, chiar și după luarea în calcul a factorilor precum vârsta, sexul, diabetul sau fumatul. Îmbunătățirea estimării este de până la 6% pentru fibrilația atrială, 9% pentru insuficiența cardiacă și 7% pentru riscul de deces. Gari Clifford, autor al studiului și profesor de inginerie biomedicală la Institutul de Tehnologie din Georgia, subliniază că aceste scoruri permit intervenții medicale mai proactive.
Această abordare inovatoare poate identifica persoanele cu risc de boli cardiovasculare cu ani înainte de apariția simptomelor clinice, conform lui David Goff, director interimar al Institutului Național pentru Inimă, Plămâni și Sânge (NHLBI). Studiul, publicat în revista „SLEEP” cu sprijinul Institutelor Naționale de Sănătate din SUA (NIH), arată că în cele mai ușoare etape ale somnului, modificările ritmului cardiac oferă indicii deosebit de relevante. Datele sugerează că fluctuațiile autonome rapide pot accentua anomalii subtile ale dinamicii ritmului cardiac.
În cadrul diagnosticării tulburărilor de somn, standardul de referință este polisomnografia (PSG), o procedură prin care se înregistrează activitatea fiziologică a pacientului. Deși PSG înregistrează adesea și activitatea inimii, informațiile subtile despre funcționarea cardiovasculară sunt rareori analizate în profunzime dacă nu indică o problemă evidentă. Modelele tradiționale se concentrează de obicei pe înregistrările ECG realizate în timpul stării de veghe, ignorând fluctuațiile importante care pot apărea exclusiv în timpul somnului.