Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) traversează o perioadă de criză financiară și operațională, fiind afectat de o scădere semnificativă a bugetului pentru personal. Din cauza reducerii cheltuielilor de personal cu 21% în raport cu anul precedent, instituția a pierdut zeci de angajați, ceea ce pune sub semnul întrebării capacitatea de gestionare a amenințărilor la sănătatea publică. Această situație de avarie afectează direct monitorizarea bolilor și capacitatea de răspuns în fața unor crize sanitare iminente.
Problemele financiare au dus la implementarea unor măsuri de austeritate dure, inclusiv reducerea programului de lucru pentru toți angajații. Începând cu luna iulie și până la sfârșitul anului, personalul lucrează cu două zile în minus pe lună, având un program de 4 zile pe săptămână în loc de 5. Pe lângă programul redus, au fost tăiate sporurile și indemnizațiile pentru specialiștii din laboratoare și pentru cadrele didactice integrate în cadrul institutului, totul pentru a încerca încadrul în bugetul limitat.
Efectul acestor tăeri este vizibil în numărul de specialiști care au părăsit instituția prin demisie, transfer sau pensionare. Până la finalul anului, se estimează că 29 de colegi se vor pensiona, în timp ce alți 5-6 angajați au ales să plece spre alte unități sanitare unde condițiile financiare sunt mai bune. Directorul general al INSP, Simona Pârvu, a avertizat că resursele umane sunt insuficiente și că instituția ar putea chiar să nu poată acoperi salariile pentru ultima lună și jumătate a anului curent.
Capacitatea de monitorizare a mediului și a sănătății populației este grav diminuată din cauza deficitului de personal calificat. Activitățile de testare a calității apei, a aerului și a solului suferă, deoarece frecvența prelevării probelor și numărul de analize realizate în laboratoare sunt în scădere. Simona Pârvu a subliniat că, deși există echipamente achiziționate prin fonduri europene, acestea nu pot funcționa fără specialiști precum chimiști, biologi sau fizicieni, iar legea nu permite angajări noi fără un buget garantat.
Lipsa investițiilor în prevenție și educația sanitară va avea consecințe grave asupra sănătății populației pe termen lung. În prezent, România alocă doar 8 euro pe an pentru prevenție per persoană, o cifră mult sub media europeană de 82 de euro. Directorul INSP a avertizat că, din cauza lipsei de promovare a comportamentelor sănătoase, în următorii 10 ani se va observa o creștere a afecțiunilor netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul sau problemele respiratorii, deoarece activitățile de educație sunt primele care sunt sacrificate.
Această criză de la INSP apare într-un context de instabilitate financiară în sistemul de sănătate, unde deficitele bugetare sunt masive. În perioada actuală, gaura din bugetul sănătății depășește 8 miliarde de lei, ceea ce pune presiune pe toate instituțiile din domeniu. Această situație macroeconomică complică eforturile de restructurare și de menținere a serviciilor esențiale de monitorizare epidemiologică și de protecție a populației împotriva riscurilor de mediu.