Institutul Național de Sănătate Publică a furnizat date oficiale privind situația epidemiologică a virusului West Nile de la începutul sezonului. Conform raportului, în perioada 03.06.2026-07.10.2026, autoritățile au monitorizat un total de 121 de cazuri de infecție. Din acest număr, 108 sunt cazuri confirmate medical, în timp ce restul de 13 reprezintă cazuri probabile, evidențiind o prezență activă a virusului în mediul în care trăiesc cetățenii.
Situația este agravată de numărul de decese raportate de instituție, care a ajuns la un total de 8 pierderi de vieți omenești. Victimele identificate de INSP sunt persoane vârstnice care sufereau deja de diverse comorbidități, ceea ce a complicat starea de sănătate în urma infecției. Analiza datelor arată că majoritatea îmbolnărilor au afectat bărbați, de fapt 70 de cazuri, și persoane cu vârsta de peste 50 de ani.
Distribuția geografică a cazurilor indică o concentrare semnificativă în mediul urban, unde au fost raportate 76 de îmboltiri. Municipiul București deține cel mai mare număr de infecții, cu 45 de cazuri înregistrate. Alte județe cu numere relevante de îmbolniri sunt Ilfov, cu 12 cazuri, Giurgiu, cu 11 cazuri, Călărași și Ialomița, care au raportat câte 7 cazuri fiecare în această perioadă.
Pentru a reduce riscul de transmitere, autoritățile au emis o serie de recomandări stricte pentru întreaga populație. Cetățenii sunt sfătuiți să poarte haine cu mâneci și pantaloni lungi pentru a evita contactul cu țânțarii și să folosească substanțe repelente. De asemenea, este recomandată utilizarea insecticidelor în locuințe și instalarea plaselor de protecție la ferestre pentru a împiedica pătrunderea insectelor în case.
O altă măsură de prevenție importantă vizează gestionarea mediului înconjurător pentru a elimina locurile de reproducere ale vectorilor. INSP recomandă uscarea bălților de apă din jurul gospodăriilor și îndepărtarea recipientelor care conțin apă stagnantă. De asemenea, gestionarea corectă a gunoiului menajer este esențială pentru a diminua prezența țânțarilor, care sunt principalii purtători ai acestui virus în timpul sezonului cald.
Monitorizarea bolilor infecțioase transmise de insecte reprezintă o componentă constantă a supravegherii sanitare de la nivel național. În România, sistemul de monitorizare epidemiologică urmărește evoluția agenților patogeni pentru a preveni răspândirea acestora în populație. Autoritățile de sănătate publică analizează periodic datele de la unitățile medicale pentru a ajusta măsurile de control și pentru a informa corect cetățenii despre riscurile sezoniere.