Rezultatele celei de-a doua ediții a studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc” evidențiază existența unor inechități majore în modul în care sunt finanțați furnizorii de servicii medicale. Analiza arată că, deși sectorul public și cel privat contribuie la asigurarea accesului pacienților la tratament, mecanismele de plată sunt diferite. Această disparitate afectează capacitatea de competiție bazată pe performanță între instituțiile medicale din România.
În cazul spitalelor publice, peste 50% din veniturile provenite de la CNAS sunt reprezentate de influențe salariale. Acestea sunt acordate printr-un mecanism distinct de plata serviciilor medicale, fiind independente de volumul activității prestate. Din acest motiv, spitalele publice primesc o finanțare totală semnificativ mai mare pentru aceleași servicii, deoarece spitalele private nu beneficiază de acest tip de transferuri financiare suplimentare.
Datele pentru anul 2025 arată că transferurile din FNUASS destinate influențelor salariale în spitalele publice au ajuns la aproximativ 16,9 miliarde de lei. Această sumă depășește cu doi miliarde de lei valoarea de 14,87 miliarde de lei decontată pentru serviciile medicale propriu-zise. Studiul subliniază că valoarea acestor transferuri crește independent de volumul serviciilor medicale oferite sau de activitatea medicală desfășurată.
Sectorul privat deține o contribuție importantă la capacitatea de îngrijire, realizând în 2025 un număr de 2,31 milioane de cazuri de spitalizare de zi. Această cifră reprezintă aproape 40% din totalul național de spitalizări de zi. Totuși, tarifele decontate de CNAS sunt insuficiente pentru acoperirea costurilor reale, ceea ce explică necesitatea contribuției personale a pacienților pentru a acoperi diferența de preț.
Autorii studiului propun recalcularea tarifelor decontate pentru serviciile spitalicești, astfel încât acestea să includă costul real, inclusiv componenta salarială. Această schimbare ar trebui să fie însoțită de eliminarea graduală a mecanismului separat al influențelor salariale, într-o perioadă de tranziție estimată la 3-4 ani. Scopul este de a asigura o finanțare neutră față de furnizor, aplicând aceleași reguli ambelor sectoare.
Sistemul de asigurări de sănătate din România funcționează pe baza contribuțiilor plătite de cetățeni către Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Aceste resurse sunt gestionate de CNAS pentru a deconta serviciile medicale oferite de furnizorii contractați. În prezent, gestionarea acestor fonduri și modul de distribuție a acestora către spitale reprezintă un subiect central de dezbatere în ceea ce privește eficiența sistemului de sănătate publică.
Cristian Hotoboc, președintele PALMED, a subliniat că sectorul public și cel privat trebuie să concureze prin calitate și eficiență. El a cerut ca finanțarea să reflecte costul real al serviciului medical, indiferent de natura juridică a furnizorului. Conform PALMED, progresul în sănătate trebuie măsurat prin rezultate clinice, acces teritorial și calitatea îngrijirilor oferite pacienților.