Bolile respiratorii cronice, precum BPOC și astmul sever, exercită o presiune semnificativă asupra sistemului de sănătate din România. Această presiune nu provine doar din numărul mare de pacienți, ci și din consecințele diagnosticului întârziat sau a gestionării neadecvate a bolilor. Exacerbările și complicațiile necesită intervenții de urgență, internări spitalicești și îngrijiri medicale complexe, ceea ce crește considerabil cheltuielile bugetare și afectează productivitatea economică prin absențe de la locul de muncă.
În România, BPOC afectează aproximativ 8,3% din populația generală, generând cheltuieli anuale de circa 264 de milioane de lei pentru peste 81.000 de cazuri de spitalizare. Această sumă reprezintă 1,1% din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Pe lângă aceste costuri, pacienții cu BPOC se confruntă cu riscuri cardiovasculare, înregistrându-se anual aproximativ 57.000 de spitalizări cauzate de complicații la nivelul inimii.
Durata spitalizărilor pentru pacienții cu BPOC depășește media națională de 5,5 zile, fiind un factor critic de consum de resurse. În timp ce media generală pentru cazuri acute este de 5,5 zile, 82% dintre pacienții cu BPOC primesc îngrijiri timp de cel puțin cinci zile, comparativ cu 61% din restul populației. Mai mult, 43% dintre acești pacienți rămân internați mai mult de opt zile, iar procentul celor care petrec cel puțin cinci zile în unitățile de terapie intensivă este dublu față de restul populației.
Exacerbările acute reprezintă o problemă majoră, afectând peste 30% dintre cazurile de BPOC înregistrate în spitale. O singură exacerbare moderată crește riscul de deces cu 17%, iar după două astfel de episoade într-un an, riscul de deces crește cu 80%. De asemenea, probabilitatea unui infarct miocardic se dublează în primele cinci zile după o exacerbare moderată, iar aproximativ 40% dintre pacienții spitalizați de acest motiv decedează sau sunt respitalizați în primele 90 de zile.
În ceea ce privește astmul, în România aproximativ un milion de persoane trăiesc cu această afecțiune, dintre care 4% până la 10% suferă de astm sever. Acești pacienți necesită resurse medicale suplimentare din cauza internărilor și a tratamentelor pentru episoade acute. Utilizarea repetată a corticosteroizilor orali pentru controlul astmului poate duce la efecte adverse grave, precum diabetul sau osteoporoza, generând astfel costuri medicale adiționale pentru sistemul de sănătate.
Identificarea timpurie a persoanelor din grupele de risc și utilizarea spirometriei pot reduce semnificativ impactul financiar al acestor boli. Estimările indică faptul că reducerea agravărilor și a spitalizărilor ar putea genera economii anuale de până la 56,24 milioane de lei. Această economie ar proveni din reducerea internărilor continue, cu aproximativ 49,02 milioane de lei, și din reducerea spitalizărilor de zi, cu 7,22 milioane de lei.
context_missing: true