Cercetătorii de la Icahn School of Medicine at Mount Sinai au publicat două studii de amploare care demonstrează impactul sever al fumului de la incendiile de vegetație asupra sănătății umane. Studiile indică faptul că particulele fine, cunoscute sub numele de PM2.5, sunt mult mai dăunătoare atunci când provin din incendii de vegetație comparativ cu alte surse de poluare a aerului. Această formă de poluare este asociată cu un risc crescut de spitalizare pentru boli cardiovasculare și respiratorii, precum și cu o rată de supraviețuire redusă în rândul pacienților cu cancer pulmonar.
Primul studiu, publicat în The Lancet Oncology, a analizat date de la 414.016 adulți cu vârsta de peste 65 de ani, diagnosticați cu cancer pulmonar. Cercetătorii au descoperit că, deși particulele PM2.5 provenite din incendii de vegetație reprezintă doar aproximativ 4% din totalul de PM2.5, ele sunt responsabile pentru aproximativ 17% din mortalitatea asociată expunerii totale. Acest lucru sugerează că fumul de la incendiile de vegetație are o toxicitate semnificativ mai mare, afectând direct supraviețuirea pacienților vulnerabili.
Al doilea studiu, apărut în Nature Communications, a analizat înregistrări de spitalizare din 20 de state americane, între anii 2006 și 2019. Analiza a inclus peste 57 de milioane de spitalizări pentru afecțiuni cardiovasculare și aproape 33 de milioane de cazuri pentru boli pulmonare. Rezultatele arată că expunerea la acest tip de fum este asociată cu riscuri crescute pentru insuficiență cardiacă, boala cardiacă ischemică, hipertensiune arterială, astm și pneumonia, afectând în mod sever sistemul cardiovascular și cel respirator.
Autorul senior al studiilor, dr. Yaguang Wei, a subliniat că fumul de la incendiile de vegetație nu mai este doar o problemă regională, ci o provocare de sănătate publică la nivel național. El a explicat faptul că politicile de sănătate și de mediu trebuie să ia în considerare atât cantitatea de poluare, cât și sursa acesteia. Cercetările arată că particulele PM2.5 din aceste incendii sunt mai dăunătoare decât nivelurile echivalente de poluare provenite din alte surse de poluare.
Impactul acestor evenimente de poluare este resimțit tot mai mult de comunitățile aflate mult dincolo de regiunile tradițional predispuse la incendii. În cadrul studiului, cercetătorii au observat asocieri puternice între fum și riscuri de sănătate în rândul minorităților rasiale și etnice, al locuitorilor din zone metropolitane sau al persoanelor cu un nivel scăzut de educație. Această problemă devine tot mai urgentă pe măsură ce activitatea incendiilor de vegetație crește la nivel global.
Schimbările climatice determină incendii de vegetație tot mai frecvente și mai intense, ceea ce modifică profilul de risc pentru sănătatea publică. Expunerea la particulele fine PM2.5, care pot pătrunde adânc în plămâni și ajunge în fluxul sanguin, devine un factor de risc major. Înțelegerea mecanismelor biologice și a componentelor chimice ale acestui fum este esențială pentru dezvoltarea unor strategii de protecție în contextul unui climat aflat în schimbare.