Un studiu de percepție realizat în România evidențiază prezența fenomenului numit Food Noise, care afectează majoritatea populației. Aproape 8 din 10 români experimentează gânduri constante legate de mâncare, chiar și în absența senzației de foame. Acest proces nu este doar o problemă de autocontrol, ci este explicat prin mecanisme biologice, precum fluctuațiile glicemiei, inflamația cronică sau dereglările hormonale care controlează sațietatea și foamea.
Datele colectate arată că 70,8% dintre participanți nu au auzit anterior de conceptul de Food Noise, iar doar 9% aveau deja o cunoștință despre acesta. Din totalul celor care îl experimentează, 47% afirmă că resimt acest fenomen într-un mod moderat sau chiar foarte intens. Deși mulți ar putea crede că este vorba de lipsă de voință, doar 17% din respondenți atribuie acest comportament astfel, în timp ce 33% îl leagă de stres și de contextul emoțional.
Mâncatul declanșat de emoții este o realitate pentru 77% dintre subiecți, care mănâncă în reacție la stres, tristețe, anxietate sau oboseală. În acest context, 21% dintre români recunosc că mănâncă pe ascuns sau evită să fie văzuți consumând anumite alimente. Un factor important de influență este expunerea la stimuli externi, precum mirosul de mâncare, care este cel mai frecvent declanșator pentru 27% dintre respondenți, urmat de reclamele TV sau online.
Presiunea socială este resimțită de peste jumătate dintre participanți, 53% recunoscând că simt presiunea legată de aspectul corpului în timpul sezonului estival. Rețelele sociale joacă un rol semnificativ, cu 35% dintre români susținând că imaginile de pe platformele digitale le influențează relația cu alimentația. Această presiune se traduce în comportamente de tip compensatoriu, precum evitarea dulciurilor înainte de vacanță pentru 48% dintre respondenți sau creșterea activității fiziare pentru 19%.
Cecilia Radu, Director General Novo Nordisk România, subliniază că scopul este de a muta discuția de la vinovăție la înțelegere. Ea explică faptul că mulți oameni trăiesc această experiență fără a-i putea pune un nume, fără să știe că există o explicație științifică. Obiectivul este ca înțelegerea experiențelor reale să ajute la o gestionare mai bună a problemelor de greutate și a obezității, oferind o perspectivă bazată pe date și empatie.
Problema greutății rămâne o provocare majoră de sănătate publică în România, având un impact social și economic semnificativ. Conform datelor din World Obesity Atlas 2025, 39% dintre adulții din România trăiesc cu obezitate, iar peste 70% se află în zona de suprapondere și obezitate. Această statistică evidențiază necesitatea unei abordări integrate pentru gestionarea sănătății populației în fața acestor realități biologice și sociale.