Ministerul Sănătății a anunțat extinderea accesului pacienților din România la testări genetice de ultimă generație pentru șase categorii de afecțiuni oncologice. Decizia a fost luată în urma unor discuții desfășurate cu Comisia de Oncologie din cadrul ministerului și cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Noua măsură vizează implementarea unui sistem de diagnostic molecular care să permită personalizarea tratamentelor oncologice în funcție de markerii tumorali specifici fiecărui pacient.
Proiectul de ordin se află în etapa de transparență decizională, urmând ca noile analize să fie incluse în lista de decontări începând cu data de 1 ianuarie 2027. Această inițiativă urmărește adoptarea standardelor moderne de medicină oncologică, oferind posibilitatea de a identifica terapii țintite și imunoterapii potrivite. Prin identificarea profilului biologic al tumorii, medicii pot adapta protocoalele de tratament, ceea ce reprezintă un pas crucial pentru eficiența intervențiilor medicale în oncologie.
Lista noilor testări propuse include analize pentru cancerul tiroidian medular, precum RET și NTRK 1, 2 și 3, precum și pentru colangiocarcinom, prin testările FGFR2 și IDH1. De asemenea, vor fi decontate testările pentru tumori stromale gastrointestinale (GIST), care implică PDGFRA și NTRK 1, 2 și 3. Pentru melanomul malign sunt prevăzute testările BRAF V600 și PD-L1, în timp ce pentru cancerul de prostată vor fi incluse analizele BRCA1 și BRCA2.
În cadrul acestui nou protocol, se vor aplica și reguli stricte privind viteza de procesare a datelor medicale. Alexandru Rogobete a precizat că proiectul stabilește termene clare pentru transmiterea rezultatelor de la laboratoare către medici, fixând acest interval la maximum 10 zile lucrătoare. Această rapiditate este esențială în oncologie, unde timpul de la diagnostic la începerea tratamentului influențează direct prognosticul pacienților care se confruntă cu boli grave.
Pe lângă cancerul de prostată și cele menționate anterior, noile decontări vor acoperi și cancerul scuamos al capului și gâtului, prin testarea expresiei PD-L1. Alexandru Rogobete a subliniat importanța acestui pas pentru dezvoltarea accesului la diagnostic complex, menționând că oamenii au nevoie de soluții reale și de decizii care să le îmbunătățească calitatea vieții. Ministrul a mulțumit echipei CNAS, conduse de Larisa Mezinu-Bălan, pentru implicarea în acest proces.
Sistemul de asigurări de sănătate din România gestionează decontarea serviciilor medicale prin intermediul CNAS, care stabilește împreună cu Ministerul Sănătății pachetele de analize incluse în asigurarea de bază. Extinderea listei de decontări reprezintă o evoluție a modului în care resursele publice sunt direcționate către medicina de precizie, încercând să acopere nevoile de diagnostic molecular care sunt, în prezent, adesea costisitoare pentru pacienți.