Europa se confruntă cu o provocare majoră în gestionarea sănătății cardiometabolice, având nevoie de o transformare rapidă a progreselor științifice în măsuri concrete de prevenție și diagnostic. Evenimentul „State of Health – The Milan Dialogue”, susținut de Lilly și organizat cu ocazia reuniunii anuale a Asociației Europene pentru Studiul Diabetului (EASD), a evidențiat barierele care împiedică utilizarea inovației în beneficiul populației. Reprezentanți europeni au discutat despre necesitatea asigurării continuității îngrijirii și a accesului la tratamente pentru pacienți.
Impactul economic al acestor afecțiuni este masiv, bolile cardiovasculare generând în Uniunea Europeană costuri de peste 282 de miliarde de euro anual. Din această sumă, aproximativ 47 de miliarde de euro sunt asociate pierderilor de productivitate. În anul 2021, bolile și dizabilitățile au dus la pierderea a 256 de milioane de zile de muncă, în timp ce decesele premature au însemnat pierderea a 1,3 milioane de ani de viață profesională.
Diagnosticul precoce rămâne un punct critic, în Regiunea Europeană a Federației Internaționale de Diabet, aproximativ 65,6 milioane de adulți trăiau cu această boală în 2024. Un aspect alarmant este că 33,6% dintre acești pacienți, adică aproximativ 22 de milioane de persoane, nu știau că au această afecțiune. Identificarea timpurie este utilă doar dacă este susținută de un parcurs de îngrijire clar, continuu și monitorizat prin sisteme de sănătate eficiente.
Accesul la medicamente noi este marcat de întârzieri semnificative, timpul median de la autorizarea centralizată în UE până la disponibilitatea pentru pacienți fiind de 532 de zile. Există variații enorme între piețele europene, de la 56 la 1.201 de zile. Această problemă este agravată de faptul că doar șase state membre monitorizează sistematic rezultatele cardiovasculare prin dosare electronice, iar majoritatea nu dețin registre naționale cuprinzătoare pentru diabet și boli cardiovasculare.
În România, situația este similară, cu peste 1,3 milioane de persoane care trăiau cu diabet în 2024, reprezentând circa 9% din populația adultă. Estimările indică faptul că aproximativ unul din două cazuri de diabet rămâne nediagnosticat sau fără tratament adecvat. Totodată, obezitatea afectează 39% din populația adultă a țării, fiind un factor major de risc pentru apariția diabetului de tip 2 și a complicațiilor cardiometabolice.
Planul european pentru sănătatea cardiovasculară propune o abordare nouă, privind sănătatea ca pe o investiție în oameni și competitivitate, nu doar ca pe un cost. Această strategie vizează reziliența Uniunii Europene prin combaterea bolilor cardiovasculare, diabetului și obezității. Obiectivul este trecerea de la gestionarea îngrijirii acute la menținerea sănătății pe termen lung, pentru a proteja atât finanțele publice, cât și participarea la piața muncii.