Parlamentarii de la Bruxelles solicită alocarea unor bugete semnificative pentru combaterea cancerului, punând accent pe prevenție și măsuri mai dure împotriva factorilor de risc, precum consumul de alcool și tutun. Această inițiativă vine în contextul statisticilor care indică faptul că unul din doi europeni ar putea fi diagnosticat cu această boală pe parcursul vieții. Eurodeputații din Comisia pentru Sănătate Publică propun ca următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene să includă suma de 2,5 miliarde de euro.
Obiectivul principal al acestor fonduri europene este asigurarea unui acces egal la programe de screening, diagnostic și tratament în toate statele membre ale Uniunii Europene. În România, deși există deja programe finanțate din bani europeni, acestea sunt considerate insuficiente pentru a acoperi nevoile populației. În șapte județe din zona de sud a țării, Institutul Fundeni, în colaborare cu două ONG-uri, gestionează un proiect de aproximativ 7 milioane de euro, destinat persoanelor defavorizate.
Prin acest proiect specific, peste 25.000 de persoane ar urma să beneficieze de screening pentru cancerul colorectal până în anul 2029. Dr. Gheorghe Cristian, managerul proiectului, a subliniat importanța educației pentru screening și a participării la teste simple. Acesta a menționat că proiectul se încadrează în inițiativa mai amplă ROCCAS, care vizează pacienți din grupa de vârstă cuprinsă între 50 și 74 de ani, subliniind că tratamentul curativ este posibil dacă boala este detectată la timp.
Situația din România este însă îngrijorătoare, conform datelor oficiale publicate în 2025, care arată un nivel de participare extrem de scăzut la controale. Vlad Voiculescu a semnalat că doar 3% dintre românii cu vârste între 50 și 74 de ani au efectuat controale pentru cancerul colorectal. Europarlamentarul a tras la răspundere autoritățile, întrebându-se de ce persoane ar putea fi salvate dacă boala ar fi fost descoperită și tratată în faze incipiente.
Problema accesului la screening rămâne un obstacol major în sistemul de sănătate publică, afectând direct rata de supraviețuire a pacienților. Lipsa detectării timpurii transformă afecțiuni tratabile în cauze de deces evitabile. În România, disparitățile dintre zonele urbane și cele rurale, precum și accesul limitat la programele de screening organizat, contribuie la aceste cifre alarmante, care subliniază necesitatea unei intervenții structurate prin fondurile europene propuse de eurodeputați.
În cadrul Uniunii Europene, gestionarea bugetelor de sănătate și implementarea programelor de prevenție sunt procese complexe care implică coordonarea între instituțiile de la Bruxelles și statele membre. Monitorizarea indicatorilor de sănătate publică, precum rata de diagnosticare precoce, este esențială pentru orientarea fondurilor de combatere a bolilor cronice. Eficiența acestor investiții depinde direct de capacitatea sistemelor naționale de a implementa programele de screening la nivel local.