Rezultatele unor studii clinice de amploare au oferit noi date despre eficacitatea unui vaccin antigripal cu doză mare în rândul persoanelor de peste 65 de ani care suferă de boli pulmonare cronice. Analiza a inclus aproape 32.000 de participanți cu afecțiuni respiratorii și a fost prezentată în cadrul Congresului Societății Europene de Pneumologie, ERS 2026, de la Barcelona. Acest tip de vaccin, care este autorizat în Uniunea Europeană și este disponibil în România, este conceput să stimuleze un răspuns imun mai puternic la persoanele vârstnice.
Cercetarea s-a concentrat pe două studii randomizate, DANFLU-2 și GALFLU, finanțate de compania farmaceutică franceză Sanofi. Studiul DANFLU-2 a fost desfășurat în Danemarca pe parcursul a trei sezoane gripale, între anii 2022 și 2025, în timp ce studiul GALFLU a avut loc în Galicia, Spania, în perioadele 2023–2024 și 2024–2025. Vaccinul evaluat conține de patru ori mai mult antigen hemaglutininic pentru fiecare tulpină virală, având 60 de micrograme față de cele 15 micrograme prezente în variantele cu doză standard.
În cadrul analizei FLUNITY-HD, care a cuprins un număr total de 466.320 de participanți, s-a observat că vaccinul cu doză mare este asociat cu o reducere de 8,8% a riscului de spitalizare pentru gripă sau pneumonie. Mai exact, spitalizările pentru gripă sau pneumonie au fost înregistrate la 0,56% dintre persoanele vaccinate cu doza mare, versus 0,62% la cele cu doză standard. În populația generală, acest vaccin a redus cu 31,9% spitalizările cauzate de gripă confirmată prin teste de laborator.
Subgrupul de studiu, format din 31.976 de persoane cu boli pulmonare cronice, include pacienți cu astm, bronșiectazii, bronșită, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), precum și fibroza chistică sau emfizem. Pentru acești pacienți, vaccinul cu doză mare a redus cu 8,8% spitalizările pentru gripă sau pneumonie, însă experții subliniază necesitatea unei interpretări prudente. O altă analiză indică o eficacitate relativă de aproximativ 4,4% în prevenirea spitalizării pentru gripă sau pneumonie, un interval care include absența unui beneficiu statistic semnificativ.
Participanții au fost monitorizați începând de la 14 zile după administrarea vaccinului și până la data de 31 mai a anului următor. Studiile au urmărit nu doar spitalizările pentru gripă, ci și pe cele cauzate de afecțiuni cardiovasculare sau alte cauze. Deși datele privind persoanele cu boli pulmonare cronice provin dintr- un subgrup al celor două studii mari, rezultatele sugerează că beneficiul vaccinului cu doză mare se poate extinde și către această categorie de risc ridicat.
Contextul medical evidențiază faptul că infecțiile gripi pot duce la complicații severe, precum pneumonia sau agravarea bolilor respiratorii existente, necesitând adesea spitalizare. La persoanele vârstnice, riscul de complicații este amplificat în prezența unor afecțiuni precum astmul sau boala pulmonară obstructivă cronică. Din acest motiv, dezvoltarea vaccinurilor cu o doză de antigen mai mare de 15 micrograme este o strategie utilizată pentru a compensa răspunsul imun mai redus specific vârstei înaintate.