Un nou studiu științific a evidențiat schimbări biologice semnificative care apar la doar două zile de la adoptarea unei diete bazate exclusiv pe surse vegetale. Cercetătorii au monitorizat procesul de tranziție de la o alimentație mixtă, ce conținea atât proteine vegetale cât și animale, către una strict vegană. Experimentul a implicat compararea a două grupuri de șoareci, unul fiind hrănit cu o dietă lactovegetariană, iar celălalt primind doar proteine vegetale.
Pierre Maechler, profesor de fiziologie celulară și metabolism la Facultatea de Medicină a Universității din Geneva, a observat că animalele care au trecut la dieta vegană au prezentat o capacitate redusă de a produce glucoză. Ficatul acestor șoareci a devenit mai puțin eficient în menținerea glicemiei în perioadele de post, un proces care depinde în mod normal de aminoacizii din organism. Pe lângă aceste schimbări metabolice, cercetătorii au notat o scădere a activității fizice spontane a animalelor.
În cadrul studiului, șoarecii care obișnuiau să alerge pe dispozitivele din spațiul lor au devenit mult mai puțin activi după schimbarea dietei. Totuși, această modificare de comportament s-a dovedit a fi rapid reversibilă imediat ce proteinele animale au fost reintroduse în alimentația acestora. Este important de menționat că sursa de proteină animală utilizată în acest experiment a fost cazeina, o proteină extrasă din lapte, și nu carnea propriu-zisă.
La nivel enzimatic, cercetătorii au identificat o scădere a producției enzimei glutamat-dehidrogenază (GDH), care face legătura între metabolismul proteinelor și cel al glucidelor. Această scădere a fost asociată cu o acumulare de amoniac în organismul șoarecilor hrăniți doar cu plante. Pierre Maechler a subliniat că, deși dieta vegană este posibilă, aceasta necesită o atenție sporită pentru asigurarea aportului de fier, calciu, vitamina B12 și aminoacizilor cu catenă ramificată, precum leucina, izoleucina și valina.
Dr. Neal Barnard, profesor de medicină la George Washington University School of Medicine, avertizează că rezultatele nu pot fi aplicate direct asupra oamenilor. El a explicat că enzima GDH studiată prezintă diferențe importante între specii, iar metabolismul șoarecilor nu este identic cu cel uman. Barnard a menționat că alte cercetări pe oameni au arătat că alimentația vegetală poate asocia chiar cu un control mai bun al glicemiei și cu o îmbunătățire a sănătății ficatului.
Deși studiul oferă perspective noi asupra modului în care proteinele influențează metabolismul rapid, comunitatea științifică subliniază necesitatea unor teste pe subiecți umani. În prezent, nutriția vegetală este un subiect intens dezbătut în cadrul sănătății publice, fiind analizată atât pentru beneficiile potențiale în prevenirea bolilor cronice, cât și pentru provocările legate de gestionarea corectă a micronutrienților esențiali.