O dispută aprinsă a izbucnit între Ilie Bolojan și Alexandru Rogobete în urma modului în care Ministerul Sănătății a distribuit fondurile pentru unitățile de primiri urgențe. Ilie Bolojan a criticat procesul de finanțare, sugerând că insuficiența banilor poate fi consecința unei gestionări defectuoase sau o strategie deliberată pentru a obține rectificări bugetare ulterioare. Reacția fostului ministru a fost imediată, încercând să clarifice contextul cifrelor prezentate în public.
Alexandru Rogobete a respins categoric acuzațiile de iresponsabilitate sau premeditare, subliniind că procesul de repartizare s-a bazat pe execuția bugetară istorică. El a explicat faptul că suma de 460 de milioane de lei alocată a fost calculată luând în considerare media cheltuielilor din ultimii doi ani și limitele bugetului aprobat. Conform acestui model, distribuția fondurilor a urmărit capacitatea reală de absorbție a unităților medicale în perioada precedentă.
Situația financiară a componentei de urgență este marcată de o diferență semnificativă între nevoile raportate și resursele disponibile. Pentru anul 2026, Ministerul Sănătății a solicitat un buget de 660 de milioane de lei, însă suma finală aprobată a fost de doar 460 de milioane de lei. Această scădere de 200 de milioane de lei față de necesarul solicitat reprezintă punctul central al dezbaterei privind subfinanțarea sistemului de urgențe.
Ilie Bolojan a adus în discuție exemple concrete de unități medicale care se confruntă cu aceste constrângeri financiare. El a menționat Spitalul Floreasca din București, unde alocarea pentru 2026 ar putea fi sub cinci milioane de lei, în contrast cu cei peste 10 milioane de lei cheltuiți în 2025. Totodată, liderul PNL a făcut referire la dificultățile de finanțare întâmpinate de unitățile medicale din Târgu Mureș.
În ceea ce privește cauza acestui deficit, Alexandru Rogobete a menționat că reducerea deficitului bugetar ar putea fi o explicație posibilă, deși nu există o confirmare oficială. El a subliniat că nu se poate discuta despre finanțarea urgențelor fără a analiza contextul solicitărilor de buget. Fostul ministru a cerut o dezbatere bazată pe date complete și o comunicare publică mai responsabilă pentru a evita informațiile false.
În sistemul de sănătate din România, gestionarea bugetelor de urgență implică adesea rectificări și suplimentări în timpul anului fiscal. În anul 2025, bugetul sectorului a fost suplimentat de două ori, fapt care a permis, de exemplu, ca UPU de la Spitalul Floreasca să ajungă la un buget total executat de 10 milioane de lei, inclusiv după rectificarea din luna septembrie.