Un nou studiu indică faptul că dieta nordică, un regim alimentar bazat pe alimente tradiționale din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia, ar putea contribui la o viață mai lungă. Acest model alimentar, care este adesea comparat cu dieta mediteraneeană, funcționează ca o versiune adaptată climatului rece. Cercetătorii au observat că respectarea acestui regim poate influența semnificativ sănătatea pe termen lung, oferind alternative nutriționale adaptate regiunilor europene cu temperaturi scăzute.
Regimul alimentar pune accentul pe produse de origine vegetală și pe alimente specifice culturii nordice, precum peștele gras și legumele rădăcinoase. În loc de uleiul de măsline, se utilizează uleiul de rapiță, iar în loc de grâu sau orez, se preferă ovăzul și secarea. De asemenea, fructele precum merele și perele înlocuiesc portocalele sau bananele. Această structură a mesei este concepută pentru a utiliza resursele locale disponibile în zonele nordice ale continentului.
Cercetătorii din Danemarca au analizat date medicale de la peste 64.000 de adulți de vârstă mijlocie și vârstnici din Suedia pentru a simula un studiu pe termen lung. Rezultatele, publicate în The American Journal of Clinical Nutrition, estimează că o dietă nordică sănătoasă ar putea reduce riscul de deces din orice cauză pe parcursul a 24 de ani. Analiza ipotetică arată că respectarea acestui regim este asociată cu un risc de mortalitate cu 6% mai mic față de lipsa unei intervenții alimentare.
Un studiu controlat realizat pe adulți suedezi cu prediabet sau diabet de tip 2 a oferit dovezi suplimentare privind beneficiile acestui stil de viață. Participanții care au înlocuit pâinea albă și pastele cu terci de ovăz, secară și pește gras au obținut rezultate superioare recomandărilor din 2012. Ulf Risérus, de la Universitatea Uppsala din Suedia, a declarat că grăsimea hepatică a scăzut cu puțin peste 20%, iar controlul glicemiei s-a îmbunătățit semnificativ în decurs de un an.
Studiul a indicat faptul că beneficiile sunt particulare anumitor grupuri, precum femeile și persoanele de peste 65 de ani care suferă de hipertensiune sau diabet. Totuși, dieta nordică nu a arătat o reducere clară a riscului de evenimente hepatice grave comparativ cu recomandările din 2023. Cercetătorii subliniază că rezultatele se bazează pe simulări statistice și intervenții ipotetice, presupunând că persoanele respectă cu strictețe același regim alimentar pe parcursul mai multor decenii.
Deși dieta mediteraneeană rămâne cea mai studiată metodă de nutriție preventivă la nivel global, regimurile alimentare regionale precum cea nordică câștigă atenția științifică. Studiile actuale încearcă să determine modul în care alimentele specifice fiecărei zone geografice pot combate bolile cronice. Înțelegerea acestor modele alimentare este esențială pentru dezvoltarea unor recomandări nutriționale personalizate, adaptate atât climatului, cât și disponibilității resurselor alimentare locale.