Teoria falsă care susține că vaccinurile provoacă autism persistă de aproape trei decenii, în ciuda dovezilor științifice care o infirmă constant. Alexandra Păcurariu, specialistă în farmacoepidemiologie în cadrul Agenției Europene a Medicamentului, compară această campanie de dezinformare cu „un zombi care nu moare”. Această expertă a subliniat modul în care argumentele folosite pentru susținerea acestui mit se modifică periodic pentru a continua să influențeze percepția publică.
Originea acestei controverse este localizată în anul 1998, printr-un articol publicat în revista medicală The Lancet de către medicul britanic Andrew Wakefield. Studiul respectiv sugera o legătură între vaccinul ROR și apariția autismului, însă analiza a fost realizată pe un grup de doar 12 copii. Ulterior, investigațiile au scos la iveală probleme grave privind datele și modul de realizare a cercetării, fapt ce a dus la retragerea integrală a articolului în anul 2010.
După ce legătura dintre vaccinul ROR și autism a fost infirmată, susținătorii teoriei au început să caute noi explicații pentru a menține discursul. Inițial, suspiciunile s-au concentrat asupra tiomersalului, un conservant care conține un compus organic al mercurului, însă ulterior atenția s-a mutat către adjuvanții pe bază de aluminiu. Alexandra Păcurariu a precizat că niciunul dintre aceste ingrediente nu face parte din compoziția vaccinului ROR, de la care a pornit controversa inițială.
Un studiu danez care a analizat datele a 1,2 milioane de copii nu a identificat nicio creștere a riscului de afecțiuni precum autismul sau ADHD odată cu expunerea la aluminiu. Cercetătorii au evaluat expunerea cumulată la acest adjuvant în primii doi ani de viață și au urmărit apariția a 50 de afecțiuni cronice, inclusiv astmul și alergiile. Rezultatele obținute sunt incompatibile cu existența unor creșteri moderate sau mari ale riscului pentru majoritatea afecțiunilor monitorizate.
Alexandra Păcurariu a explicat și eroarea de interpretare prin care un diagnostic apărut după vaccinare este confundat automat cu o cauzalitate. În epidemiologie, există fenomenul „healthy vaccinee bias”, unde persoanele vaccinate pot fi investigate medical mai des, ducând la un număr aparent mai mare de diagnostice. Această diferență de comportament față de sănătate trebuie luată în calcul în studiile observaționale pentru a nu crea percepții eronate despre siguranța produselor medicale.
Situația este critică în România, unde acoperirea vaccinală a scăzut semnificativ, afectând imunitatea colectivă. Conform datelor OMS, acoperirea cu prima doză a vaccinului ROR a scăzut de la 90% în 2018 la 78% în 2024, iar pentru a doua doză scăderea a ajuns la 62%. Nivelurile actuale sunt sub pragul de 95% necesar pentru prevenirea focarelor de rujeolă, în contextul în care țara a raportat peste 25.000 de cazuri în anul 2024.