Scăderea naturală a masei musculare, a forței și a vitezei de reacție a nervilor și mușchilor este un proces care apare odată cu vârsta. Sergio López López, fizioterapeut și doctor în științele activității fizice la Universitatea San Jorge din Zaragoza, explică faptul că acest proces poate fi încetinit considerabil prin exerciții simple efectuate acasă. Specialistul subliniază că menținerea capacității de mișcare este esențială pentru a evita accidentările accidentale în viața de zi cu zi.
Un aspect adesea ignorat în antrenamentele pentru echilibru este mișcarea de dorsiflexie, care constă în ridicarea vârfului piciorului spre gambă. Această acțiune este responsabilă pentru capacitatea de a păși peste denivelări, evitând astfel faptul că degetele se pot agăța de borduri, covoare sau gropi din trotuar. Sergio López López avertizează că reducerea capacității de a ridica partea din față a piciorului scade distanța de siguranță și crește semnificativ riscul de a te împiedica.
Responsabilul principal pentru această mișcare este mușchiul tibial anterior, care menține degetele ridicate în timpul avansării piciorului și controlează coborârea tălpii când călcâiul atinge solul. Dacă persoana observă că se împiedică de obstacole care înainte nu reprezentau o problemă, înseamnă că acest mușchi s-a slăbit și are nevoie de antrenament țintit. Pentru a asigura o întărire echilibrată, specialistul recomandă alternarea acestui exercițiu cu ridicarea pe vârfuri, pentru a lucra toate grupele musculare ale gleznei.
Exercițiul propus de Sergio López López presupune statul lângă un perete sau un scaun, cu călcâiele lipite de podea, ridicând partea din față a tălpii cât de mult se poate, urmat de o coborâre lentă. Se recomandă efectuarea a două sau trei serii a câte 10-15 repetări, de două sau trei ori pe săptămână, putând adăuga o bandă elastică atunci când mișcarea devine ușoară. Este crucial ca ambele tălpi să se ridice la aceeași înălțime și călcâiele să rămână fixe pe podea.
Există semne care indică necesitatea unui consult medical de specialitate, precum târșâitul repetat al unui picior sau schimbări progresive în modul de ridicare a tălpii. Diferențele evidente de forță între piciorul stâng și cel drept reprezintă un semnal de alarmă, la fel și prezența furnicăturilor sau a amorțelii. Aceste simptome, împreună cu un „picior căzut” pronunțat, pot indica prezența unor probleme neurologice sau a unor probleme la nivelul nervilor.
Situația este una de mare importanță pentru sănătatea publică, având în vedere statisticile globale privind accidentările. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 684.000 de persoane pierd viața anual în urma căderilor, iar adulții cu vârsta peste 60 de ani sunt cei mai afectați de aceste evenimente. În plus, alte 37,3 milioane de căderi pe an sunt atât de grave încât necesită intervenții și îngrijiri medicale de urgență.