Accesul la serviciile medicale de bază prin sistemul public de sănătate devine din ce în ce mai dificil pentru cetățenii din România. Pacienții sunt tot mai dependenți de clinicile private pentru a efectua analize medicale și investigații imagistice, pe fondul lipsei de dezvoltare a ambulatoriilor spitalelor de stat. Această situație de criză afectează atât pacienții externi, cât și pe cei care se află în proces de internare în unitățile publice.
Problema principală este identificată la nivelul ambulatoriilor, unde lipsa de soluții este resimțită cel mai puternic de către cetățeni. Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru protecția Pacienților din România, explică faptul că ambulatoriile spitalelor publice nu dispun de toate specialitățile necesare. Din acest motiv, aproximativ 96% dintre pacienți apelează la clinici private pentru analizele de laborator, iar o situație similară este raportată și pentru serviciile de imagistică.
Criza de finanțare afectează și pacienții care sunt deja internați în spitalele publice, deoarece aceștia au nevoie de investigații de laborator și imagistice. Vasile Barbu avertizează că nici furnizorii privați nu vor putea acoperi întreaga cerere, având în vedere bugetele restrânse pentru anul viitor. Plafoanele repartizate nu vor acoperi nici măcar 30–40% din nevoile de servicii medicale paraclinice, ceea ce include atât analizele de laborator, cât și serviciile de imagistică.
Unitățile medicale de urgență se confruntă cu dificultăți majore din cauza lipsei de fonduri pentru medicamente, materiale sanitare, alimente și energie. Managerii spitalelor se tem de creșterea facturilor la gaze, termoficare și electricitate, în condițiile în care resursele financiare sunt limitate. Multe unități aparțin Ministerului Sănătății și nu primesc fonduri de la consiliile județene, în timp ce la nivel local, banii sunt direcționați către alte proiecte sau către primării.
Guvernul a adoptat o rectificare bugetară pentru a acoperi cheltuielile urgente, majorând bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate cu 3,22 miliarde de lei. De asemenea, la Ministerul Sănătății au fost prevăzute alocări suplimentare de 774 de milioane de lei, dintre care 200 de milioane sunt destinate funcționării unităților de primiri urgențe. Totodată, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a primit acces la aproximativ 3,9 miliarde de lei din sumele reținute anterior.
Sistemul de asigurări de sănătate din România funcționează prin două fluxuri de finanțare principale: Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate și bugetul consolidat care trece prin Ministerul Sănătății. Acesta din urmă trebuie să acopere cheltuielile proprii ale instituției și ale celor din subordine înainte de a aloca fonduri pentru programele naționale de sănătate. Această structură bugetară complexă determină modul în care resursele ajung efectiv la pacienți.