Un nou studiu prezentat de Organizația Mondială a Sănătății relevă o situație alarmantă privind nivelul de activitate fizică în rândul tinerilor din întreaga lume. Aproximativ un adolescent din patru recunoaște că nu a practicat nicio activitate fizică de cel puțin o oră în săptămâna precedentă. Datele arată că în acest domament nu s-au înregistrat progrese semnificative în ultimii 15 ani, semnalând o tendință negativă constantă.
Cercetarea, publicată în The Lancet Global Health, a fost realizată pe un eșantion masiv de peste 3,2 milioane de adolescenți din 140 de țări și teritorii. Studiul evidențiază faptul că aproximativ 240 de milioane de tineri cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani nu au practicat nici măcar 60 de minute de activitate fizică de intensitate moderată până la ridicată. Această lipsă de mișcare apare în nicio zi din săptămâna analizată.
Psihoterapeuta în formare Roxana Burdușel oferă recomandări pentru părinți, subliniind că adolescența este o perioadă marcată de nevoia de autonomie și de construirea identității. Ea sugerează că este mai util să se trezească interesul adolescentului pentru o activitate specifică decât să se explice repetat necesitatea sportului. Strategia ar putea include pornirea de la pasiunile lor, cum ar fi muzica pentru dans sau competiția pentru jocurile de echipă.
Contextul social și climatic influențează direct comportamentul tinerilor, rețelele sociale oferind divertisment imediat, în timp ce schimbările climatice și lipsa spațiilor publice sigure limitează timpul petrecut în aer liber. În România, Roxana Burdușel menționează că opțiunile se limitează adesea la malluri, parcuri sau curțile școlilor. Părinții pot încuraja socializarea prin activități precum plimbări cu bicicletele sau ieșiri dedicate fotografiei, pentru a evita transformarea mișcării într-o obligație.
O altă abordare propusă de Roxana Burdușel este utilizarea tehnologiei ca aliat, prin aplicații de trasee sau jocuri care implică mișcare. De asemenea, activitatea fizică trebuie privită într-un sens larg, incluzând deplasările pe jos, pentru a nu impune costuri suplimentare familiilor. Având în vedere realitatea economică din România, nu toate familiile își permit abonamente la săli de sport sau cursuri organizate, deci mișcarea poate fi integrată în programul de familie.
Problema sedentarismului la tineri este o temă de sănătate publică globală, fiind strâns legată de stilul de viață digitalizat. Organizațiile de sănătate monitorizează constant aceste tendințe pentru a implementa politici de prevenție. În contextul actual, menținerea unui nivel minim de activitate fizică este esențială pentru prevenirea bolilor cronice și pentru dezvoltarea echilibrată a adolescenților pe termen lung.