Europa se confruntă cu o criză severă a personalului medical, estimându-se că până în anul 2030 vor exista aproape un milion de posturi neocupate pe continent. Această situație este cauzată de îmbătrânirea populației, care generează o cerere tot mai mare pentru servicii medicale, și de vârsta avansată a medicilor actuali. Datele indică faptul că trei din zece profesioniști din domeniul sănătății au peste 55 de ani, ceea ce agravează deficitul de forță de muncă.
Parlamentul European a adoptat, la data de 17 septembrie, un raport intitulat „Un plan al UE pentru criza personalului medical”, care a fost votat cu 514 susținători, 61 opozanți și 33 de abțineri. Eurodeputații propun o strategie care să crească numărul cadrelor medicale cu cel puțin un milion până în 2034, folosind bugetul Uniunii pentru perioada 2028-2034. Ruggero Razza, unul dintre coraportori, a subliniat că investiția în oameni este esențială pentru viitorul sistemelor de sănătate europene.
În ceea ce privește raportul dintre numărul de medici și populație, România ocupă locul 7 în clasamentul statelor europene, având 262 de locuitori la un medic. State precum Belgia, cu 299 de locuitori per medic, sau Letonia, cu 294, se află înaintea țării noastre. La polul opus, Grecia prezintă un raport de 160 de locuitori la un medic, urmată de Italia cu 174. Vecinii României, precum Bulgaria, au un raport de 214 locuitori la un medic, în timp ce Ungaria are 269.
Pentru România, riscul major este reprezentat de migrația medicilor către statele bogate din vestul Europei. Eurodeputatul Vlad Vasile-Voiculescu a avertizat că rezolvarea crizei prin mobilitatea cadrelor medicale în interiorul UE poate adânci deficitul în țările de origine. Datele Colegiului Medicilor din România arată că, în perioada 2021-2025, medicii au solicitat aproape 6.000 de certificate profesionale pentru a lucra în străinătate, vizând în principal Franța, Marea Britanie și Germania.
Cea mai mare număr de cereri de certificate provine din centrele universitare, unde se formează majoritatea specialiștilor. În București au fost solicitate 1.940 de documente, urmat de Timiș cu 636, Cluj cu 595 și Iași cu 584. Deși în 2025 numărul certificatelor cerute a scăzut la 1.180, față de peste 1.250 în 2024, președintele Colegiului Medicilor, Cătălina Poiană, consideră scăderea ca pe un semn de stabilitate. Totuși, nu există un mecanism oficial pentru a verifica numărul exact de medici care pleacă efectiv.
Lipsa personalului medical are un impact direct asupra pacienților, provocând liste lungi de așteptare, diagnostice întârziate și aglomerații la urgențe. Această problemă este resimțită cel mai puternic în afara marilor orașe, forțând mulți cetățeni să parcurgă sute de kilometri către centrele universitare pentru consultări. Deși organizațiile europene de profesioniști au cerut măsuri concrete, organizarea sistemelor de sănătate rămâne în responsabilitatea fiecărui stat membru în parte.