În ultimii ani, numărul pacienților care apelează la psihoterapie din cauza consumului de gaz ilariant este în continuă creștere, majoritatea fiind tineri. Yolanda Crețescu, psiholog, a semnalat că protoxidul de azot este utilizat pe post de drog recreațional, fiind extras din cartușele pentru sifon de frișcă. Această substanță, deși este un produs de bucătărie legal și ușor de achiziționat, este transferată în baloane pentru a fi inhalată direct de către utilizatori.
Modul de utilizare este unul foarte specific, tinerii preferând inhalarea din baloane sau, în unele cazuri, direct din cartușe. Yolanda Crețescu explică faptul că inhalarea directă din cartuș poate provoca degerături grave. Efectul de euforie este extrem de scurt, durând doar între 2 și 3 minute, ceea ce determină un consum compulsiv. Există studenți care pot ajunge să consume sute de cartușe într-o singură noapte sau chiar echivalentul a 2000 de cartușe pe săptămână.
Consecințele asupra sănătății sunt extrem de severe, incluzând afectări neuronale, delir și probleme cardiace. Consumul prelungit duce la epuizarea vitaminei B12 din organism, provocând leziuni ale nervilor, amorțeală a membrelor și tulburări de mers. În cazuri grave, pot apărea lezări ale măduvei spinării care pot fi ireversibile. Yolanda Crețescu subliniază că tratamentul trebuie să vizeze nu doar controlul comportamental, ci și gestionarea acestor complicații neurologice majore.
Pericolul este amplificat atunci când protoxidul de azot este combinat cu alte substanțe, precum alcoolul, canabisul sau ketamina. Aproximativ două treimi dintre consumatori utilizează aceste combinații, ceea ce este extrem de periculos pentru sistemul nervos central. Alcoolul și gazul ilariant sunt ambele depresori, iar suprapunerea lor poate cauza pierderea cunoștinței, hipotensiune arterială severă sau deces. Această practică apare frecvent la petreceri, festivaluri sau baruri, afectând studenți și tineri profesioniști.
Dr. Gabriel Gorun, medic primar de medicină legală, avertizează că la doze mari pot apărea forme grave de delir sau halucinații. Pacienții pot experimenta o stare confuzională cu senzație de levitație, dar și riscuri de polinefrite sau degenerescență neuronală centrală. De asemenea, administrarea poate produce aritmii cardiace care pot fi fatale. Medicul precizează că aceste substanțe inebriante sunt molecule mici care nu pot fi detectate în probele biologice ale persoanelor, ci doar prin analize criminalistice specifice.
Utilizarea substanțelor psihoactive sub formă de gaze sau solvenți are o istorie lungă, de la utilizarea de către aurolaci în România până la fenomenele de eteromanie observate în alte țări. În prezent, accesibilitatea ridicată a protoxidului de azot în rândul adolescenților reprezintă o problemă de sănătate publică. Deși este un produs legal, utilizarea sa recreațională creează breșe de reglementare și educație, transformând o distracție aparent inofensivă într-o problemă de dependență medicală.